De la Prognoze Optimiste la Realitate: Asasini Economici și Eșecul economic al României”.
Unul dintre cei mai notorii asasini economici din România, Ion Ghizdeanu, a fost inculpat și plasat sub control judiciar!
Cum a fost afectată economia țării în perioada 2008-2009 de către slujitorul guvernării P.S.Dragnea
Contextul Acuzațiilor.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a comunicat oficial că Ion Ghizdeanu, fost președinte al Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), a fost inculpat pentru fals intelectual în formă continuată. El a fost pus sub control judiciar pentru o durată de 60 de zile, în cadrul unei anchete care vizează suspiciuni de falsificare a documentelor oficiale.
Conform procurorilor, între 17 septembrie 2019 și 24 octombrie 2019, Ghizdeanu ar fi falsificat mai multe procese-verbale, afirmând, în mod fals, că membrii Comisiei de analiză și evaluare a proiectelor din cadrul Fondului de Dezvoltare și Investiții (FDI) s-au întâlnit pentru a analiza și aproba 1.080 de proiecte. Procurorii susțin că, în realitate, comisia nu s-a întrunit niciodată, iar lista proiectelor a fost stabilită unilateral de Ghizdeanu.
Rolul lui Ion Ghizdeanu în Criza Economică din 2008-2009.
Răzvan Orășanu, economist și fost consilier economic, a subliniat într-un articol publicat în 2018 în Republica despre influența negativă pe care Ghizdeanu a avut-o asupra economiei românești în perioada crizei financiare globale. În calitate de președinte al CNP, Ghizdeanu, împreună cu Varujan Vosganian, ministrul Economiei și Finanțelor la acea vreme, susțineau că România va înregistra în 2009 o creștere economică de peste 6%, în ciuda semnelor clare de criză economică internațională.
De exemplu, în noiembrie 2008, în cadrul unei întâlniri la care participau premierul Călin Popescu-Tăriceanu, Mugur Isărescu (guvernatorul BNR) și alți economiști, Ghizdeanu a continuat să prezinte o prognoză optimistă, deși economia globală se confrunta cu dificultăți majore. Prognoza CNP pentru toamna anului 2008 prevestea o creștere de +6% a economiei românești pentru 2009, iar construcțiile erau estimate să crească cu 12%, în timp ce sectorul imobiliar global se prăbușea.
Impactul Prognozelor Pesimiste.
Orășanu subliniază că prognoza lui Ghizdeanu s-a dovedit a fi total nerealistă. În realitate, România a înregistrat o scădere economică de 7,1% în 2009, cauzată în principal de prognoze distorsionate și de lipsa unor măsuri economice adecvate. De asemenea, economistul a menționat că, în 2008, Ghizdeanu avea tendința de a ignora semnalele de alarmă venite din partea colegilor și a instituțiilor financiare internaționale, ceea ce a dus la o gestionare defectuoasă a economiei.
Episodul Falsificării Datelor.
În articolul său, Orășanu detaliază și un incident semnificativ din 2009, în care Ghizdeanu a fost criticat pentru falsificarea datelor utilizate la elaborarea bugetului de stat. La începutul anului 2009, Ghizdeanu a fost chemat de noul ministru al Finanțelor, Gheorghe Pogea, pentru a discuta despre estimările PIB-ului. Se spune că întâlnirea a fost atât de tensionată, încât urletele lui Pogea s-au auzit din anticameră. Ghizdeanu a fost întrebat despre estimările sale, iar răspunsul său a fost de subordonare totală, ceea ce ilustrează influența politicului asupra deciziilor economice.
Contextul Politic și Implicațiile Fondului de Dezvoltare și Investiții.
Ion Ghizdeanu a ocupat funcția de președinte al CNP timp de peste 18 ani, începând cu guvernul Adrian Năstase (2000-2004). A fost o figură cheie în politicile economice ale PSD și a avut un rol esențial în implementarea fondurilor publice. Sub guvernarea lui Liviu Dragnea și Darius Vâlcov, FDI a fost creat în 2019 ca un instrument financiar destinat să aloce fonduri baronilor locali, fiind administrat de CNP.
Guvernul Orban a decis să desființeze acest fond, ceea ce a generat controverse și discuții despre modul în care fondurile publice au fost gestionate și utilizate. Ghizdeanu a fost adesea criticat pentru servilismul său față de politicieni, fiind acuzat că a manipulat prognozele economice pentru a se alinia la interesele politice ale acestora. De exemplu, Ghizdeanu a fost acuzat de jurnalistul Mircea Marian că a „prognozat” PIB-ul în funcție de dorințele politicienilor, ceea ce a dus la distorsionarea realității economice și la o gestionare ineficientă a resurselor.
Alocarea Fondurilor și Impactul Asupra Comunelor.
Datele privind alocarea fondurilor prin FDI arată că primarii PSD au beneficiat de peste 80% din proiectele aprobate. Județele care au primit cele mai mari sume de bani au fost Neamț (625 milioane de lei), Dolj (537 milioane de lei), Buzău (512 milioane de lei, de unde provine actualul președinte al PSD, Marcel Ciolacu), precum și Olt și Timiș. Aceste practici au alimentat suspiciuni cu privire la corupția sistemică și la clientelismul politic din România.
Concluzie.
Scandalul în jurul lui Ion Ghizdeanu scoate în evidență nevoia stringentă de transparență și responsabilitate în gestionarea economiei naționale. Falsificarea datelor și prognozarea nerealistă au avut efecte devastatoare asupra economiei românești, iar inculparea lui Ghizdeanu ar putea deschide calea pentru o anchetă mai amplă asupra practicilor financiare și a politicilor economice din acea perioadă.
Este esențial ca instituțiile statului, inclusiv Ministerul Finanțelor Publice, Banca Națională a României, și Comisia Națională de Prognoză, să colaboreze pentru a restabili încrederea în procesele economice și pentru a preveni repetarea unor astfel de scandaluri în viitor.
Această situație subliniază importanța unei evaluări critice a rolului actorilor implicați în procesul decizional economic și necesitatea de a promova politici economice bazate pe date corecte și analize riguroase, pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă pentru România.
