Europa, în plin proces de se transforma în dictatură!
Victor Ciutacu a realizat o analiză detaliată despre modul în care România a devenit un teren de experiment pentru măsuri autoritare. El subliniază cum factorii externi și deciziile interne influențează direct drepturile fundamentale ale cetățenilor români.
Într-o analiză atentă a situației politice și sociale din România, Victor Ciutacu atrage atenția asupra unei serii de măsuri autoritare impuse de autoritățile române în ultima perioadă, respectiv 2020-2025.
Acesta susține că România a devenit un teren de experiment pentru diverse politici care afectează democrația și drepturile fundamentale ale cetățenilor.
Analiza sa include atât perioada pandemiei, cât și recentele măsuri referitoare la alegerile din 2024, subliniind impactul acestor decizii asupra funcționării instituțiilor democratice.
Victor Ciutacu consideră că România a fost și este „poligon de încercare”.
Victor Ciutacu consideră că România a fost, din nou, folosită ca un „poligon de încercare” pentru măsuri care limitează drepturile cetățenilor.
El remarcă faptul că, în perioada pandemiei, autoritățile române au impus restricții severe, precum arestul la domiciliu și restricții de circulație, care au avut un impact semnificativ asupra libertății individuale.
Ciutacu subliniază că, deși aceste măsuri au fost parțial justificate în contextul crizei sanitare, ele au ridicat întrebări serioase despre respectarea principiilor fundamentale ale democrației.
Ciutacu: „România s-a dovedit, din nou, un excelent poligon de încercare. Grădina Maicii Domnului e, de o bună bucată de vreme, locul ideal pentru toate experimentele posibile. A dovedit-o, cu vârf și îndesat, perioada pandemiei. Cu oameni băgați de guvern în arest la domiciliu, scoși din casă la program și amendați pe capete dacă întinau nobilele idealuri ale restricțiilor.
Acum ne-am dovedit iar utilitatea. În domeniul anulării alegerilor și al respingerii candidaturilor celor neagreați la cea mai înaltă funcție în stat.
Decembrie 2024 a devenit, odată cu emiterea deciziei Curții Constituționale (C.C.R.) de anulare a unui scrutin care se afla deja în desfășurare, bara de start în cursa abuzurilor statale asupra drepturilor fundamentale ale propriilor cetățeni”, spune Ciutacu, indicând faptul că măsurile impuse în această perioadă au avut un caracter autoritar în absența unor justificări clare și neechivoce.
Aceasta ar putea fi o tendință periculoasă pentru viitor, având în vedere faptul că astfel de măsuri ar putea deveni o practică mai frecventă în fața unor crize politice sau sociale.
Influențele externe asupra deciziilor interne din România.
Un alt punct important al analizei lui Victor Ciutacu este legătura dintre influențele externe și deciziile autorităților din România, potrivit romaniatv.net.
Ciutacu face referire la un comentariu al fostului comisar european Thierry Breton, care a spus:
„Au făcut-o în România și va trebui făcut și în Germania, dacă e necesar.”
Ciutacu subliniază o tendință mai largă de a aplica măsuri similare în mai multe state membre ale Uniunii Europene, în scopul de a controla sau influența politicile interne ale acestora.
În cazul Franței.
Interzicerea candidaturii Marinei Le Pen în alegerile prezidențiale pe baza unei condamnări care nu este definitivă arată modul în care măsurile autoritare pot fi justificate în numele unor „principii legale”.
Ciutacu face legătura între acest exemplu și evenimentele din România, sugerând că aceste influențe externe pot duce la o erodare a democrației, prin decizii care sunt, în esență, impuse de organisme externe și nu de voința liber exprimată a cetățenilor.
Ciutacu: „Sunt cuvintele fostului comisar european francez Thierry Breton, scăpate chipurile accidental, când toată Europa tremura isteric de spaima ascensiunii extremei drepte. Previziunea sa capătă, acum, contur de adevăr, odată cu interzicerea în avans a candidaturii Marinei Le Pen, pe motivul unei condamnări care nici măcar nu e definitivă.
Cu micul amendament că, la prezidențialele din Franța, nu va mai fi nevoie de propriu-zisa anulare a alegerilor. S-a rezolvat prin interdicția impusă, pe aceeași filieră a Curții Constituționale, candidatei extremei drepte.
Fix ca la noi, pe cocioc, cu un Călin Georgescu necondamnat nici măcar în primă instanță, ci numai inculpat, dar care va vedea la televizor alegerile pe care avea cele mai mari șanse să le câștige”, mai spune el.
În Germania.
În cazul Germaniei, la data de 30 ianuarie 2025, Camera inferioară a parlamentului german (Bundestag) a început să dezbată două moțiuni care urmăreau scoaterea în afara legii a partidului de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (A.f.D.).
Prima dintre cele două moțiuni a fost depusă, în septembrie, de un grup de 113 parlamentari din toate partidele progresiste/neomarxiste aliniate politicii Bruxellesului, inclusiv social-democrații cancelarului Olaf Scholz.
Documentul solicita Curții Constituționale să inițieze procedura de scoatere în afara legii a partidului A.f.D., pe motiv de neconstituționalitate și să-i confiște bunurile sau, dacă nu-l declară ilegal, măcar să-i retragă finanțarea de la stat.
Intervenția Statelor Unite.
Pentru a contracara politica neomarxistă a Bruxellesului, impusă întregii Europe, inclusiv Germaniei, în contextul Conferinței de Securiate de la Munchen, din 16-16 februarie 2025, Vicepreședintele SUA, J.D.Vance, a lansat acuzații explozive la adresa europenilor, afirmînd că teza ținerii cu orice preț a partidelor considerate extremiste în afara guvernărilor reprezintă o încălcare și o sfidare a voinței cetățenilor alegători.
Vance i-a mai acuzat, totodată, că folosesc vocabularul de tip sovietic, cum ar fi dezinformarea, pentru a respinge punctele de vedere cu care nu sunt de acord. ”Interferența Rusiei în democrația occidentală a fost supraestimată atît în Statele Unite, cît și în Europa” a spus Vance.
De asemenea, Vance a declarat că Europa trebuie să îmbrățișeze creșterea politicii anti-sistem, să oprească migrația în masă și să limiteze politicile progresiste.
El a spus că va face apel la o revenire la valorile tradiționale și la stoparea criminalității migranților.
„Este vorba cu adevărat despre cenzură și despre migrație, despre această teamă pe care președintele Trump și cu mine o avem, că liderii europeni sunt într-un fel îngroziți de propriul popor”, a declarat Vance.
El a îndemnat politicienii germani să colaboreze cu toate partidele, inclusiv cu partidul de extremă-dreapta și anti-imigrație Alternativa pentru Germania (A.f.D.).
Vicepreședintele Statelor Unite a mai declarat că refuzul de a reduce migrația reprezintă o amenințare mult mai mare la adresa democrației decât amestecul Moscovei în alegeri:
„Dacă societatea voastră democratică poate fi doborâtă de 200.000 de dolari în reclame pe rețelele sociale, atunci ar trebui să vă gândiți serios cât de puternică este înțelegerea voinței poporului”, a declarat Vance.
Menținerea partidelor de „extremă dreapta” care fac campanie împotriva migrației în afara coalițiilor guvernamentale e împotriva voinței poporului, care a cerut în mod repetat un control mai strict al frontierelor, a spus el. „Cred că, din păcate, voința alegătorilor a fost ignorată de mulți dintre prietenii noștri europeni”.
Având în vedere cele de mai sus, ptem afirma că, fără sprijinul administrației americane, exista riscul ca A.f.D. să fie scos în afara legii, pentru simplul motiv că nu a achiesat la „valorile globaliste”.
În viziunea globalistei Ursula von der Leyen, acest partid este o grupare politica extremistă pentru că are urmatoarele obiective:
- eliminarea migrației necontrolate din Germania;
- se împotrivește susținerii războiului din Ucraina;
- scoaterea Germaniei din Uniunea Europeanăşi renunțarea la moneda comună euro, dacă va câştiga puterea.
Impactul asupra democrației și drepturilor fundamentale.
În analiza sa, Victor Ciutacu subliniază faptul că democrația, în sensul său cel mai pur, presupune respectarea principiilor fundamentale ale proceselor electorale.
Potrivit acestuia, „scrutinurile electorale sunt, prin definiție, proceduri eminamente democratice, însă, doar dacă nu blochezi, prin măsuri administrative profund subiective și arbitrare, accesul candidaților la competiția politică”.
Acesta face referire la recentele exemple din România și Franța, unde autoritățile au intervenit pentru a bloca anumite candidaturi, influențând, astfel, procesul electoral într-o direcție mai puțin către deloc democratică.
Ciutacu subliniază că orice aspirant la funcțiile cele mai înalte poate fi descalificat prin „măsuri administrative profund subiective”, ceea ce pune sub semnul întrebării integritatea procesului democratic.
Ciutacu: „Rețeta asta nu mai are nici o legătură cu democrația. Scrutinurile electorale sunt prin definiție proceduri eminamente democratice. Însă doar dacă nu barezi, prin măsuri administrative profund subiective, accesul candidaților la competiția politică.
Hai să fim serioși, oricărui aspirant cu șanse la dregătoria supremă i se poate găsi lejer motiv de cârcotă. Nici unul dintre ei nu vine de la școala de maici.
Așa că, de acum încolo, toți vor fi la cheremul sistemului cu S sau cum s-o chema el peste ani. Ai gura mare și idei neconforme stăpânirii”, a spus jurnalistul.
Această situație ridică îngrijorări cu privire la viitorul democrației, având în vedere riscurile de manipulare a alegerilor și de limitare a accesului cetățenilor la candidaturi.
Percepția asupra viitorului proceselor electorale.
În încheierea analizei sale, Ciutacu sugerează că, pe măsură ce aceste măsuri continuă să fie implementate, sistemele politice și electorale din România și din alte state europene vor suferi modificări semnificative.
El avertizează că „toți vor fi la cheremul Sistemului”, ceea ce indică o posibilă centralizare a puterii și o subminare a proceselor democratice.
Analiza sa se concentrează pe riscurile crescânde ca drepturile fundamentale ale cetățenilor să fie încălcate sub pretextul unor măsuri administrative, ce pot afecta grav funcționarea democrației în statele europene.
