Magistrații, plaga malignă a României!

Magistrații, plaga malignă a României! Episodul 1.

 Infractor judecător Irina Mihaela Lazăr a dispus achitarea celui mai mare hoț, George Dumitrescu, zis George Hoțu, și a mai achitat încă 9 inculpați în dosarul Amfora Plus Trans pentru sume de sute de mii de euro șpagă.

De asemenea, Judecatoarea Mihaela Pătrăuş este urmărită penal, alături de foştii judecători Mircea Puşcaş, încarcerat pentru trafic de influenţă şi fals în declaraţii, şi Traian Munteanu, în prezent pensionat.

FACIAS: 49 de milioane de euro plătite de România în 5 ani pentru condamnările la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Niciun leu recuperat de stat de la cei vinovați.

Statul român nu face nimic pentru a recupera milioanele de euro plătite pentru condamnările la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la cei responsabili.

În urma unei solicitări adresate Ministerului Finanțelor, Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a obținut date care arată că România se află în topul condamnărilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), pentru care a plătit, în ultimii 5 ani, peste 49 de milioane de euro, sumă achitată exclusiv din bugetul public.

În ultimii cinci ani, statul român a fost condamnat în 2921 de cauze la CEDO pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale omului. Cel mai mare prejudiciu a fost înregistrat în 2021, când România a fost obligată să achite peste 21 de milioane de euro pentru abuzurile constatate de judecătorii CEDO.

Statul nu este interesat de modificarea sau schimbarea legilor și tragerea la răspundere a celor vinovați.

Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor a confirmat, într-un răspuns pentru FACIAS, că statul nu a recuperat nici măcar un leu din aceste despăgubiri de la vinovații de aceste abuzuri, adică de la magistrații care primesc salarii și pensii speciale de mii de euro.

Legislația actuală face imposibilă recuperarea prejudiciilor achitate din bugetul statului. Până acum niciun magistrat nu a fost tras la răspundere pentru deciziile care au generat condamnările la CEDO.

Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară au concluzionat, în toate cazurile din ultimii cinci ani, că nimeni nu trebuie să fie tras la răspundere, iar din acest motiv nu au fost inițiate acțiuni în regres pentru recuperarea sumelor plătite.

„Corb la corb nu-și scoate ochii”!

Conform răspunsului Ministerului Finanțelor, în toate cazurile din ultimii 5 ani, Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară au concluzionat că nimeni nu trebuie tras la răspundere.

Prin urmare nu a fost inițiată nicio acțiune în regres, iar statul nu a recuperat niciun leu din despăgubirile plătite. Astfel, nota de plată pentru condamnările României la CEDO rămâne exclusiv din buzunarul contribuabililor.

Legile sunt făcute pentru magistrați și acoperirea corupției acestora.

Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor impune un termen foarte scurt, de doar un an, pentru ca statul să inițieze, prin Ministerul Finanțelor, acțiuni în regres, posibile numai după finalizarea anchetei disciplinare care durează de cele mai multe ori peste un an.

Fără modificări legislative, România va continua să fie condamnată, iar cetățenii vor rămâne singurii care suportă nota de plată pentru abuzurile autorităților. Peste 113 milioane de euro a plătit deja țara noastră, din anul 2004 și până în prezent, ca urmare a condamnărilor la CEDO.

Va urma!

Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.