Foto: Dana Gîrbovan, președinta Curții de Apel Cluj, Denisa Stănișor, președinta Consiliului Superior al Magistraturii, Corina Corbu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alex Florența, procurorul general al României, și Lia Savonea, judecătoare la Înalta Curte, au un mesaj comun pentru plătitorii de taxe și impozite din propria țară: „Vrem mai mulți bani!”.
Motto:
„Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,
Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,
Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii!”
Sinteza episoadele 1, 2 si 3.
Modificarea anulată de Guvern în cazul magistraților.
Diurna de mii de euro a magistraților detașați si nedetasati rămâne în vigoare, in ciuda Ordonatei Saraciei (Trenulet) care afecteaza milioane de romani.
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a anunțat, luni, 30 decembrie 2024, după ședința de guvern, că magistrații detașați vor continua să primească diurnă specială, numărul beneficiarilor fiind limitat la 300 de persoane. Este vorba de judecători și procurori detașați în interes de serviciu în alte localități decât cele de domiciliu. Magistrații din vârful justiției câștigă și peste 30.000 de euro pe an ca diurnă, arată o investigație Rise Project. Printre cele mai mari diurne sunt cele încasate de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, ale căror salarii anuale depășesc 500.000 de lei.
Cele mai mari diurne, încasate de magistrații care deja au cele mai mari venituri
Veniturile acestora, potrivit declarațiilor de avere, depășesc 500.000 de lei pe an. Însă, în multe cazuri, acestor sume li se adaugă alți bani câștigați prin hotărâri judecătorești.
Ce venituri au publicat șefii instituțiilor din Justiție
Președinta CSM, judecătoarea Denisa Angelica Stănișor a câștigat anul trecut 555.032 lei din salarii. Pe lângă această sumă ea a mai încasat 374.944 lei drepturi salariale din hotărâri judecătorești, 86.001 lei din proiecte și 8.597 lei indemnizație pentru deplasări externe.
Procurorul General al României, Alex Florin Florența a câștigat în 2023 venituri salariale, restanțe și spor pentru proiecte europene, în cuantum total de 643.807 lei, adică peste 130.000 de euro.
Procurorul Daniel Horodniceanu, fost vicepreședinte CSM, a declarat pentru anul 2023 venituri totale în cuantum de 418.920 lei.
Judecătorul Alin Vasile Ene, membru CSM: 510.736.24 de lei salarii, la care se adaugă 60.300 venituri restante de la Tribunalul Prahova.
Judecătoarea Ramona Grațiela Milu, membru CSM: 532.399 de lei salarii, la care se adaugă venituri restante de 22.073 de lei.
Judecătorul Claudiu Marian Drăgușin, membru CSM: 508.601 de lei salarii și 94.264 de lei restanțe salariale.
Veniturile colosale ale magistraților sunt dublate și de numeroase proprietăți: apartamente, case de locuit și case de vacanță.
Partea a IV a.
Raiul diurnei din magistratura română. Judecători și procurori de la vârful sistemului, în drum spre alte tranșe de bani nemunciți
Rise Project a publicat o investigație despre raiul diurnei din magistratura română. Zeci de mii de euro au câștigat ca diurnă judecătorii și procurorii, detașați si nedetasati, de-a lungul anilor. Spre exemplu, judecătoarea pensionară Gabriela Baltag (foto jos), membră a CSM între 2017 și 2022 a încasat, în această calitate, diurne în valoare de 180.000 de euro. Soțul acesteia, magistratul Vasile Baltag, detașat în funcția de inspector judiciar între anii 2019-2021, a câștigat 82.000 de euro din diurne, arată investigația Rise Project.
Bun venit pe însorita planetă pe care trăiesc magistrații români!
Aici, diurnele pot depăși suma de 30.000 de euro pe an.
Ele nu sunt plătite ocazional, în funcție de deplasările în interes de serviciu pe care magistrații le fac în afara localității în care lucrează.
Ci în toate zilele în care aceștia merg la birou.
Cheltuirea lor nu e verificată de nimeni și nu trebuie justificată nimănui. Pur și simplu, sunt niște sume forfetare enorme, oferite cu titlu de bani de buzunar.
Deocamdată, din aceste diurne se înfruptă o minoritate a breslei:
- judecătorii și procurorii care figurează ca fiind „detașați” în alte localități decât cele în care își au adresa de domiciliu;
- membrii Consiliului Superior al Magistraturii și inspectorii Inspecției Judiciare care nu au buletin de București.
În ultimul timp, însă, la această masă s-au mai invitat și alți magistrați.
Iar unii dintre ei au primit permisiunea să se așeze. Altora această permisiune ar putea să li se acorde curând.
Printre cei care au forțat sau încă forțează obținerea acestui privilegiu se numără președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, procurorul general al României, Alex Florența, președinta Consiliului Superior al Magistraturii, Denisa Stănișor, președinta Institutului Național al Magistraturii, Simona Marcu etc.
Lista pretendenților este în continuă actualizare.
Pe ea și-au trecut numele inclusiv câțiva dintre numeroșii pensionari juvenili ai magistraturii române. Aceștia solicită respectivul privilegiu în mod retroactiv, pentru anii în care încă mai mergeau la serviciu.
Calea spre transformarea acestui premiu financiar gigantic într-un beneficiu de masă a fost cimentată în martie 2023 de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
La momentul acela, mai mulți judecători ai instanței supreme au interpretat un text de lege în sensul în care le era și lor de folos și au obligat, astfel, toate instanțele din țară să accepte genul acesta de pretenții pecuniare.
Diurna care ajunge la nivelul amețitor de 30.000 de euro pe an e calculată ca 2% din indemnizația brută a celui care o încasează.
Practic, beneficiarul ei primește un plus salarial de 2% pentru fiecare zi în care își face apariția la serviciu.
Cum într-o lună calendaristică sunt aproximativ 22 de zile lucrătoare, în final, această bonificație neîntreruptă va conduce la amplificarea venitului său cu până la 44%.
Trambulina acesta financiară este atât de spectaculoasă încât a ocupa, astăzi, o poziție eligibilă pentru o astfel de diurnă echivalează cu instalarea într-una dintre cele mai profitabile cariere din sistemul judiciar.
Fără să își complice neapărat munca, ba, chiar, în anumite cazuri, simplificând-o în mod simțitor, un magistrat ajunge, matematic, să fie retribuit cu contravaloarea a 17 salarii, în loc de 12, în cursul unui an.
Pentru a înțelege cum funcționează regula acestei diurne, să zicem că un procuror domiciliat în Alba Iulia activează la un parchet din Sibiu.
Pe lângă indemnizație, statul îi acoperă cheltuielile cu chiria în orașul în care lucrează.
După un timp, însă, e detașat la un parchet din Deva, loc unde petrece trei ani.
Statul îi acoperă, de asemenea, cheltuielile de cazare în Deva, însă, suplimentar, zi de zi, vreme de trei ani, îi plătește și o diurnă de 2%.
Paradoxal, el este tot atât de departe de casă și când lucrează la Sibiu, și când lucrează la Deva.
Însă pentru simplul fapt că la Deva a ajuns să lucreze prin detașare, nu prin numire (ca la Sibiu), la salariu i se va adăuga această uriașă diurnă.
DETAȘAREA CONTINUĂ
Ca să avem o reprezentare concretă a felului în care se desfășoară această beție a cheltuirii banului public, putem lua un exemplu real.
Cel al unei judecătoare care, în cea mai mare parte a carierei, a figurat ca fiind „detașată”.
Este vorba de Andreea-Simona Uzlău.
De mai bine de 15 ani, aceasta a fost detașată dintr-o poziție de judecător al Curții de Apel București în tot felul de posturi din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Astăzi, ocupă funcția de secretar general al CSM.
Calitate în care, anul trecut, a ridicat o diurnă de 27.000 de euro.
(Adăugată unui salariu de 66.000 de euro).
Recapitulând o explicație a cărei simplitate riscă să pară neverosimilă, judecătoarea Uzlău primește acești bani pentru că îndeplinește două condiții:
- A fost detașată. Ceea ce înseamnă că, la cerere, și-a schimbat locul de muncă dintr-o clădire din București în altă clădire din București.
- Nu are adresa de domiciliu în localitatea în care a fost detașată (București).
Interesant e că în anii de debut ai interminabilei sale detașări, Uzlău a avut buletin de București.
Prin urmare, nu a primit diurnă.
După un timp, și-a mutat domiciliul în afara Capitalei și a început să primească diurnă.
O schimbare de buletin cu o rentabilitate fulminantă.
I-a adus câștiguri din diurne în valoare de peste 180.000 de euro.
Pentru ca suprarealismul acestei diurne să fie și mai pronunțat, în masa „detașaților” din magistratura română se regăsesc și situații de felul următor:
- Persoane care au proprietăți imobiliare în orașele în care au fost detașate, dar care nu au și adresa de domiciliu înregistrată acolo.
Prin urmare, acestea încasează diurnă pentru că merg la serviciu într-un oraș în care se găsește propria casă.
Este cazul judecătoarei Elena Roxana Popescu — proprietara unui apartament foarte spațios în București — care activează, de asemenea, ca magistrat detașat la CSM.
În ultimii doi ani, aceasta a ridicat diurne în valoare de 32.000 de euro.
Va urma. Tipuri de detasari.
