Foto: Magnații, pardon, magistratii rapaci. Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. In 2023, potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro.
Motto:
„Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,
Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,
Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii!”
Sinteza episoadele 1 – 7.
Modificarea anulată de Guvern în cazul magistraților.
Diurna de mii de euro a magistraților detașați si nedetasati rămâne în vigoare, in ciuda Ordonatei Saraciei (Trenulet) care afecteaza milioane de romani.
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a anunțat, luni, 30 decembrie 2024, după ședința de guvern, că magistrații detașați vor continua să primească diurnă specială, numărul beneficiarilor fiind limitat la 300 de persoane. Este vorba de judecători și procurori detașați în interes de serviciu în alte localități decât cele de domiciliu. Magistrații din vârful justiției câștigă și peste 30.000 de euro pe an ca diurnă, arată o investigație Rise Project. Printre cele mai mari diurne sunt cele încasate de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, ale căror salarii anuale depășesc 500.000 de lei.
Cele mai mari diurne, încasate de magistrații care deja au cele mai mari venituri
Veniturile acestora, potrivit declarațiilor de avere, depășesc 500.000 de lei pe an. Însă, în multe cazuri, acestor sume li se adaugă alți bani câștigați prin hotărâri judecătorești.
Ce venituri au publicat șefii instituțiilor din Justiție
Președinta CSM, judecătoarea Denisa Angelica Stănișor a câștigat anul trecut 555.032 lei din salarii. Pe lângă această sumă ea a mai încasat 374.944 lei drepturi salariale din hotărâri judecătorești, 86.001 lei din proiecte și 8.597 lei indemnizație pentru deplasări externe.
Procurorul General al României, Alex Florin Florența a câștigat în 2023 venituri salariale, restanțe și spor pentru proiecte europene, în cuantum total de 643.807 lei, adică peste 130.000 de euro.
Procurorul Daniel Horodniceanu, fost vicepreședinte CSM, a declarat pentru anul 2023 venituri totale în cuantum de 418.920 lei.
Judecătorul Alin Vasile Ene, membru CSM: 510.736.24 de lei salarii, la care se adaugă 60.300 venituri restante de la Tribunalul Prahova.
Judecătoarea Ramona Grațiela Milu, membru CSM: 532.399 de lei salarii, la care se adaugă venituri restante de 22.073 de lei.
Judecătorul Claudiu Marian Drăgușin, membru CSM: 508.601 de lei salarii și 94.264 de lei restanțe salariale.
Veniturile colosale ale magistraților sunt dublate și de numeroase proprietăți: apartamente, case de locuit și case de vacanță.
Raiul diurnei din magistratura română. Judecători și procurori de la vârful sistemului, în drum spre alte tranșe de bani nemunciți
Aici, diurnele pot depăși suma de 30.000 de euro pe an.
Ele nu sunt plătite ocazional, în funcție de deplasările în interes de serviciu pe care magistrații le fac în afara localității în care lucrează.
Ci în toate zilele în care aceștia merg la birou.
Cheltuirea lor nu e verificată de nimeni și nu trebuie justificată nimănui. Pur și simplu, sunt niște sume forfetare enorme, oferite cu titlu de bani de buzunar.
Lista pretendenților este în continuă actualizare. Pe ea și-au trecut numele inclusiv câțiva dintre numeroșii pensionari juvenili ai magistraturii române. Aceștia solicită respectivul privilegiu în mod retroactiv, pentru anii în care încă mai mergeau la serviciu.
Detasarea continua – schimbarea adreselor de pe buletin, o alta metoda care le umple buzunarele cu peste 150.000 lei/lunar..
Alte tipuri de detasari.
DETAȘAREA POLITICĂ
DETAȘAREA ELECTORALĂ
ALTE FILIERE DE ACCEDERE LA DIURNA DE 2%
PRETENȚII LA MAI MULT. BONUSUL DE 60%
Abuzul de putere si privilegii. Sume la care poporul nici macar nu viseaza.
Cristi Danileț, judecător pensionar. Membru al Consiliului Superior al Magistraturii între 2011 și 2016. Perioadă în care a încasat diurne în valoare de 85.000 de euro.
Alina Ghica, judecătoare la Înalta Curte. In decurs de patru ani, a încasat diurne în valoare de 70.000 de euro.
Horațius Dumbravă, judecător pensionar, a primit diurne in valoare totala de 110.000 de euro.
Gabriela Baltag, judecătoare pensionară, a încasat diurne în valoare de 180.000 de euro.
Andrea Chiș, judecătoare pensionară, a încasat diurne în valoare de 146.000 de euro.
Bogdan Mateescu, judecător, a încasat diurne în valoare de peste 175.000 de euro.
Victor Alistar, membru al CSM între 2017 și 2022, în rolul de „reprezentant al societății civile”. Venitul lui în ultimul an de mandat, din indemnizații și diurne, s-a ridicat la 95.000 de euro.
Partea a VIII a
Originile diurnei de 2 %
Diurna gigant, cea care înseninează viața magistraților din România, datează din anii 1990.
La începuturi, se calcula sub forma a doar 1% din indemnizația de încadrare și era acordată exclusiv personalului detașat.
În timp, însă, a crescut la 2% și a fost extinsă către membrii CSM, către inspectorii Inspecției Judiciare și, cum am văzut, chiar și către procurorii „Secției speciale”.
Tudorel Toader si Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Fiasco politic sau combinatie a mafiotilor din justitie, in conexiune cu fratii politruci..
Pe fondul cronicizării acestei risipe a banului public, în 2018, guvernarea Liviu Dragnea a înființat Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).
Nota: Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) era o structură operativă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei activitate a devenit operațională din 23 octombrie 2018. SIIJ avea competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție își păstra competența de urmărire penală și în situația în care, alături de persoanele menționate anterior erau cercetate și alte persoane. Secția a fost desființată în martie 2022
Simțind nevoia să completeze legea acestei unități de parchet, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a strecurat, printre beneficiile financiare destinate procurorilor SIIJ, unul dintre cele mai suculente daruri pe care sistemul judiciar le are de oferit: diurna de 2%.
Reformulând legea, Toader a scris că procurorii „Secției speciale” vor beneficia de „drepturile magistraților detașați”.
SIIJ a fost desființată trei ani și jumătate mai târziu și, deși nu a redus în vreun fel infracționalitatea din Justiție, a reușit, în mod paradoxal, să crească profitabilitatea carierelor din Justiție.
Până să apuce să fie lichidată, mai mulți magistrați s-au gândit că ar putea totuși câștiga niște bani de pe urma ei.
Mai exact, de pe urma felului în care Toader îi completase legea.
In context, magistrații au interpretat si, ulterior, au acuzat faptul că diurna oferită cadrelor SIIJ nu era, de fapt, o diurnă, din moment ce procurorii „Secției speciale” nu erau, cu adevărat, detașați.
Și că diurna oferită acestora ar fi reprezentat, în realitate, o mărire salarială mascată, de 2% pe zi.
Nota: Fostul ministru Tudorel Toader spune că interpretarea pe care ÎCCJ a dat-o diurnei introduse de el în legea SIIJ — recalificând-o drept creștere salarială — este greșită. Și că ar trebui atacată la Curtea Constituțională. Toader nu spune însă de ce a a fost necesar, întâi de toate, ca el să le acorde diurnă de detașare cadrelor SIIJ.
In continuare.
Susținând că au fost discriminați prin excluderea lor de la această „creștere a indemnizației”, magistrații reclamagii au împânzit instanțele din România cu procese în care au cerut statului să le acorde „majorarea” de 2% pe zi.
Unii au obținut câștig de cauză pe deplin: statul a fost obligat să le plătească un plus de 2% pe zi și în perioada în care a existat SIIJ, și în continuare, în viitor, fără legătură cu parchetul defunct al lui Dragnea.
Alții au obținut un câștig „moderat”: un spor de 2% pe zi doar pentru perioada octombrie 2018 – martie 2022, cea în care a funcționat „Secția specială”.
Dintre cei care au obținut un succes „moderat” le putem remarca pe Denisa Stănișor (foto jos), actuala președintă a Consiliului Superior al Magistraturii
și Simona Marcu ( foto jos), actuala președintă a Institutului Național al Magistraturii.
Un alt chip familiar al Justiției autohtone — implicat într-un astfel de litigiu — este judecătoarea Dana Gîrbovan (foto jos), șefa Curții de Apel Cluj. Gîrbovan tocmai a primit o hotărâre favorabilă, definitivă.
Printre cei cărora acțiunea le-a fost respinsă se numără Alex Florența (foto jos), procurorul general al României. Sentința nu este însă definitivă.
Din galeria magistraților care încearcă să își strecoare mâna în buzunarul contribuabilului — prin această rețetă — nu lipsește nici președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu (foto jos).
Va urma.
