Nicușor Dan, o investiție a Instituțiilor Statului Globalist Român!
În orice democrație funcțională, presa și instituțiile statului sunt gardienii vigilenți ai adevărului și ai memoriei colective. În România, însă, aceste roluri sunt adesea inversate: presa acoperă în loc să descopere, iar instituțiile șterg în loc să documenteze.
Nimic nu ilustrează mai bine această realitate decât modul în care cazul Nicușor Dan a fost sistematic ocolit, ignorat sau chiar protejat de sistemul mediatic și instituțional. Este o complicitate tăcută, dar eficientă, una care protejează nu doar un om, ci un întreg mecanism.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – între funcție publică și cenzură selectivă!
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității are misiunea de a verifica persoanele care dețin funcții publice. În teorie, ar trebui să analizeze toate cazurile cu potențial de colaborare, inclusiv cele ale primarilor marilor orașe.
Cu toate acestea, în cazul Nicușor Dan nu există nicio decizie oficială de colaborare sau de necolaborare. A fost el verificat și nu s-a emis decizia? Sau nu a fost verificat deloc?
Sursele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității sunt opace, baza de date publică este parțială, iar numele lui Nicușor Dan nu figurează în niciuna dintre deciziile emise.
Asta, în ciuda poziției sale de primar general al Capitalei, funcție care, conform legii, îl supune automat verificării. Dacă în cazul altor persoane, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a acționat cu promptitudine (ex: Băsescu, Isărescu, Lavric), aici avem de-a face cu o abdicare completă de la misiunea instituției. Este vorba despre neglijență? Sau despre o intervenție?
Presa mainstream: un zid de protecție informațională!
Într-o țară cu mii de jurnaliști de investigație, niciunul nu a atins subiectul sensibil al trecutului lui Nicușor Dan. Platforme ca G4Media, PressOne, Recorder, HotNews sau Libertatea, care au publicat ample anchete despre fapte reale sau presupuse ale adversarilor sistemului, au păstrat o tăcere suspectă în acest caz. Nici măcar în campaniile electorale, când rivalii politici scot la iveală orice mizerie ascunsă, acest subiect nu a fost exploatat.
Motivul este simplu: Nicușor Dan nu este un outsider, așa cum vrea să pară. Este un om al sistemului, protejat de aceleași rețele de influență care alimentează redacțiile mari cu contracte de publicitate, acces și „surse”. Când un om este protejat simultan de presă și de instituțiile statului, nu mai vorbim de coincidență, ci de protecție sistemică.
Organizațiile NonGuvernamentale globalist-neomarxiste – selectivitatea morală!
O altă tăcere izbitoare vine din partea Organizațiilor NonGuvernamentale care, în mod normal, veghează la integritatea liderilor publici. Grupuri precum ActiveWatch, Expert Forum, Funky Citizens sau Freedom House România nu au emis niciun comunicat, nicio analiză, nicio solicitare publică de clarificare din partea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității privind cazul Nicușor Dan.
Mai grav, aceste organizații au susținut candidaturi convenabile Bruxellesului și au acceptat fără verificări reale trecutul lui Nicușor Dan, doar pentru că acesta s-a poziționat în linia ideologică așa-zis „corectă”.
Această dublă măsură morală este nu doar ipocrită, ci periculoasă. Dacă un om „de-ai noștri” poate fi iertat pentru orice, înseamnă că nu mai contează adevărul, ci doar apartenența. Exact ceea ce făcea Securitatea: fidelitatea era mai importantă decât faptele.
Serviciul Român de Informații și moștenirea Securității!
O întrebare cheie rămâne nespusă în spațiul public: ce știe Serviciul Român de Informații despre trecutul lui Nicușor Dan? Această instituție este cea care a moștenit o mare parte din arhiva fostei Securități, iar o parte dintre ofițerii săi au fost fie recrutați din fosta structură, fie formați în aceeași paradigmă.
În contextul în care Serviciul Român de Informații se implică în verificarea integrității candidaților în funcții-cheie, este greu de crezut că acest serviciu nu deține informații despre profilul și trecutul academic, relațional și potențial colaborativ al lui Nicușor Dan.
Faptul că Serviciul Român de Informații nu a emis niciun semnal public și nici nu a transmis, conform legii, către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității vreo solicitare de analiză, poate fi citit în două chei:
- fie are informații care confirmă o relație cu fosta Securitate, dar nu o poate face publică din motive de oportunitate politică,
- fie el însuși este parte a unui sistem care preferă menținerea rețelelor vechi sub o mască nouă.
Tăcerea ca probă!
Când toată lumea tace, înseamnă că există ceva ce trebuie ascuns. Această regulă nescrisă a jurnalismului și a politicii funcționează perfect în cazul lui Nicușor Dan. Tăcerea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, complicitatea presei, indiferența Organizațiilor NonGuvernamentale, lipsa reacției din partea serviciilor de informații, toate conturează nu doar o bănuială, ci un model de protecție sistemică.
Tăcerea, în acest caz, devine proba cea mai solidă că omul promovat drept „curat” are, de fapt, un trecut murdar sau, cel puțin, discutabil.
Susținerea externă a Asociației „Salvați Bucureștiul”:
Deși Nicușor Dan a negat în trecut că ar fi primit finanțări de la fundația lui George Soros, există dovezi că Asociația Salvați Bucureștiul a beneficiat de două finanțări de la Centrul de Resurse pentru Participare Publică, organizație finanțată de Open Society Foundations.
Va urma! O rețea transpartinică: Cine l-a promovat și cine l-a protejat pe Nicușor Dan?
Surse utilizate.
https://www.opensocietyfoundations.org/what-we-do/transforming-politics?utm_source=chatgpt
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un comentariu
Pingback: Nicușor Dan, simbol al colonizării politice! - Vocea Noastră