Curtea Constituțională, garantul Regimului Dictatorial din România!
Curtea Constituțională sau Bastionul Puterii din România. Cum Partidul Național Liberal și-a Transformat Dușmanul în Armă Politică.
România, sub dictatura legalizată.
O democrație nu moare întotdeauna prin tancuri pe străzi. Uneori, moare în sălile marilor instituții, în tăcere, în spatele ușilor închise, sub semnătura unor oameni în robe care, Nu au uitat cine i-a pus acolo.
România anului 2025 este exemplul perfect.
Curtea Constituțională, concepută ca ultim garant al libertății, a devenit o simplă unealtă politică. Și cel mai mare profitor al acestei metamorfoze este Partidul Național Liberal.
Un partid care, odinioară, tuna împotriva deciziilor Curții și care, astăzi, cu aceeași instituție în buzunar nu mai are nicio reținere să își calce în picioare toate principiile clamate cândva cu ipocrizie.
Când Curtea Constituțională reprezenta „adversarul”, Partidul Național Liberal „tuna și fulgera” despre „statul de drept violat”!
Cât timp s-a aflat în opoziție, între 2017 și 2019, Partidul Național Liberal a fost campionul retoricii anti-Curtea Constituțională:
- Decizia de revocare a Laurei Codruța Kövesi (2018) i-a înfuriat.
Ludovic Orban acuza Curtea de „complicitate cu mafia”. - Anularea condamnărilor prin decizia privind completurile de 5 a stârnit valuri de indignare:
Rareș Bogdan clama că „Judecătorii Curții Constituționale îngenunchează justiția”.
Pe atunci, Curtea Constituțională era pentru Partidul Național Liberal un „pericol pentru democrație”. Membrii partidului cereau „reforma profundă a Curții”, „depolitizarea numirilor” și „limitarea abuzului de putere”.
Dar toate aceste frământări morale s-au evaporat peste noapte, când liberalii au ajuns în fruntea țării.
Când Partidul Național Liberal a ajuns la putere, Curtea Constituțională a devenit, „peste noapte” „gardianul constituțional”!
Începând cu 2020, nicio critică nu a mai fost auzită.
Dimpotrivă: fiecare decizie a Curții care sprijinea măsurile guvernului liberal devenea prilej de elogii.
- Starea de alertă perpetuă impusă, ilegal, fără control parlamentar? Curtea a spus că este legală.
- Prelungirea mandatelor primarilor fără alegeri? Curtea și-a dat binecuvântarea.
- Măsuri anti-pandemie draconice, fără bază legală? Totul era „în spiritul Constituției”, conform Curții.
Partidul Național Liberal, altădată apărător al drepturilor individuale, acum glorifica, fără rușine, o Curte Constituțională devenită un aparat de validare politică.
Curtea Constituțională a Regimului, instrumentul represiunii politice!
Sub ochii Curții Constituționale și cu girul tacit al acesteia, în România anilor 2024–2025 s-au produs cele mai grave abuzuri împotriva opoziției reale:
Călin Georgescu: Înlăturat din jocul electoral
Cunoscut pentru viziunile sale alternative și anti-sistem, Călin Georgescu a fost exclus de pe scena politică prin hărțuire instituțională:
- Evenimente publice blocate;
- Presiuni asupra susținătorilor;
- Campanii de denigrare concertată.
Când Georgescu și-a anunțat candidatura la prezidențiale, Curtea Constituțională Dictatorială a intervenit prompt: în martie 2025, i-a invalidat candidatura sub pretextul vag al „riscului de destabilizare”.
Un pretext absurd, într-o democrație veritabilă. Un semnal clar că alegerile trebuie câștigate înainte să înceapă, prin eliminarea adversarilor.
Diana Șoșoacă: Dublu refuz, dublu abuz!
Diana Șoșoacă, critică neobosită a sistemului, a fost de două ori invalidată de Curte:
- În 2024, candidatura i-a fost respinsă sub pretextul documentației incomplete;
- În 2025, noua încercare a fost respinsă pentru așa-zise „probleme de reprezentativitate”.
De două ori, două pretexte diferite. De fiecare dată, același obiectiv: împiedicarea participării unui candidat incomod la procesul electoral.
Bogdan Peșchir și Generalul Theodoru: Reducerea la tăcere
- Bogdan Peșchir, avocat al libertăților civile, a fost intimidat prin procese abuzive și violențe fizice și verbale.
- Generalul Theodoru, critic vehement al derivei autoritare, a fost ținut sub supraveghere continuă, fără nicio intervenție a Curții Constituționale pentru protejarea drepturilor sale.
- Anularea alegerilor din decembrie 2024: Punctul culminant al abuzului!
În decembrie 2024, România a fost martora unui act fără precedent:
Curtea Constituțională a invalidat rezultatele alegerilor generale, invocând „instabilitatea politică”. Un concept fără corespondent în lege.
Un abuz strigător la cer, care a aruncat țara într-o prelungită criză constituțională.
Consecința reală?
- Prelungirea ilegitimă a mandatelor guvernului așa zis liberal – democrat.
- Suprimarea votului popular.
- Distrugerea oricărei aparențe de democrație.
Dubla măsură, ca doctrină oficială liberală!
Liberalii în opoziție: Curtea Constituțională era „instrumentul mafiei”.
Liberalii la putere: Curtea Constituțională este „stâlpul democrației”.
Acesta este adevăratul Partid Național Liberal:
Un partid fără principii, fără respect față de popor și democrație, care vede legea ca pe o unealtă de moment, adaptabilă nevoilor proprii.
CCR nu mai este Curtea Constituțională a României. Este Curtea Constituțională a Regimului, cea care validează abuzul de putere și suprimă drepturile fundamentale.
Concluzie: România, captivă într-un stat de fațadă
Astăzi, în România, Constituția este un decor frumos pentru mascarada politică. Votul, candidatura, libertatea de exprimare, toate sunt negociabile și sacrificabile în numele „stabilității” Lor la putere. Iar Partidul Național Liberal este principalul beneficiar și complice al acestei mascarade.
Dacă tăcem acum, riscăm să fim ultima generație care își amintește cum arăta o adevărată democrație.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.