2025. Prăduitorii de la Ministerul Apărării Naționale. Astăzi, General de brigadă (r) Lazăr Iliescu, un simbol al degradării onoarei militare!
1.De la uniforme la șpăgi: povestea unui general corupt!
Lazăr Iliescu și-a început cariera militară în perioada comunistă, beneficiind de o ascensiune rapidă în ierarhia armatei. După 1989, în contextul restructurării instituțiilor statului, a reușit să se mențină în funcții de conducere, fiind promovat la gradul de general de brigadă. Această promovare a fost posibilă datorită sprijinului politic din partea unor lideri influenți ai vremii, care au văzut în el un aliat util în consolidarea noii structuri de putere.
Generalul de brigadă în rezervă Lazăr Iliescu, odinioară prezentat ca un „om al ordinii” și „slujitor al patriei”, s-a dovedit a fi nimic altceva decât un comerciant de influență și protecție. În anul 2004, după ani de tăcere, combinații și rețele de interese, a venit o sentință rușinoasă: 3 ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită și favorizarea unor societăți comerciale.
Într-o țară normală, un asemenea verdict ar fi fost sfârșitul oricărei cariere publice. În România, a fost doar o pauză de imagine. Suspendarea pedepsei a fost o invitație tacită la reluarea jocurilor de culise. Pentru că sistemul nu își abandonează oamenii, oricât de toxici ar fi ei pentru democrație.
2.Societăți comerciale favorizate și mita primită!
Generalul de brigadă Lazăr Iliescu a fost implicat într-un amplu caz de corupție în cadrul Ministerului Apărării Naționale, fiind acuzat de luare de mită și favorizarea unor societăți comerciale în atribuirea de contracte publice.
Între 1996 și 1998, în calitate de comandant al Unității Militare 02310 București, Lazăr Iliescu a favorizat mai multe societăți comerciale pentru obținerea de contracte cu armata.În schimb, a pretins și primit de la reprezentanții acestor firme bani și bunuri în valoare de peste 200 de milioane de lei vechi.
Ancheta a identificat șase administratori de firme care au beneficiat de sprijinul generalului, fiecare obținând contracte de peste un miliard de lei vechi, în urma unor licitații trucate.Pentru „ajutorul” acordat, Iliescu percepea un comision între 5 și 10% din valoarea fiecărui contract.Pentru a-și recupera banii dați cu titlu de mită, firmele decontau lucrări care, în realitate, nu erau executate.
După pensionare, în mai 2002, Iliescu a fost angajat civil la Ministerul Apărării Naționale, în funcția de director adjunct al Direcției Audit Intern.În această calitate, a continuat să primească mită de la reprezentanții unor societăți comerciale, atât direct, cât și prin intermediul a patru ofițeri de la o altă unitate militară, respectiv UM 02031 București.
Unul dintre complicii săi a fost maiorul Cristian Zavodnik, comandant al UM 02031 București și fost subaltern al lui Iliescu.Generalul i-a pretins acestuia o „taxă” pentru auditarea favorabilă și rapidă a contractelor, Zavodnik preferând să plătească pentru a nu i se bloca procedura de achiziție.
În urma perchezițiilor domiciliare, au fost găsite mai multe înscrisuri provenind de la firmele implicate în contractele cu armata, precum și un autoturism marca Daewoo Cielo, primit de la una dintre firmele favorizate.
3.Justiție cu frâna trasă: sentința care l-a salvat!
În anul 2004, Lazăr Iliescu a fost condamnat pentru luare de mită și favorizarea unor societăți comerciale. Ancheta a relevat că, în calitatea sa de ofițer superior, a intervenit în atribuirea unor contracte publice către firme private, în schimbul unor sume de bani și alte foloase necuvenite.
Deși detaliile exacte ale complicilor săi nu sunt publice, este cunoscut faptul că astfel de acte de corupție implică adesea o rețea de colaboratori, inclusiv alți ofițeri și funcționari publici, care facilitează și acoperă aceste activități ilegale.
Deși faptele comise de Lazăr Iliescu erau de o gravitate indiscutabilă, intervenții în favoarea firmelor private, bani primiți pentru contracte și facilități necuvenite, folosirea poziției de putere pentru câștig personal, instanțele au aplicat rețeta clasică a clemenței față de „băieții de sistem”: pedeapsă cu suspendare, adică nici o zi în spatele gratiilor.
Pentru faptele sale, Lazăr Iliescu a primit o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare.Această sentință relativ blândă a fost criticată de opinia publică și de organizațiile anticorupție, fiind percepută ca un semnal al toleranței sistemului față de corupția la nivel înalt.
De asemenea, nu există informații publice despre confiscarea bunurilor obținute ilegal sau despre alte măsuri complementare care să descurajeze astfel de comportamente în viitor.
A fost judecat, e drept, dar nu și scos complet din circuit. A beneficiat de același tratament ca mulți alți „grei” din structurile foste securiste sau post-decembriste: o sentință simbolică, menită mai degrabă să calmeze opinia publică decât să facă dreptate.
4.O carieră construită pe servilism politic și rețele de influență!
Cazul lui Lazăr Iliescu nu este singular, ci parte dintr-un tipar sistemic: oameni cu funcții militare sau din serviciile secrete care, odată trecuți în rezervă, au început să graviteze în jurul grupurilor de interese economice și politice.
Iliescu, în perioada sa de „glorie”, era cunoscut pentru prietenii influente în zonele economice dubioase ale tranziției, dar și pentru manipulări subtile în licitații și contracte publice.
Funcția sa nu era doar militară, ci politico-economică, în sensul cel mai murdar al termenului. Se implica în relații de afaceri netransparente, trăgând sfori în favoarea celor care îl „gratificau” corespunzător. Nu era un militar care servea țara, ci un broker de favoruri.
5.După condamnare: ieșire din scenă sau intrare în culisele mai adânci?
Ai fi crezut că odată condamnat, acest personaj ar fi fost ostracizat. Nimic mai fals. România nu știe să izoleze corupții, îi reintegrează, îi consultă, îi plasează în sfere de influență mai puțin vizibile.
În multe cazuri, astfel de generali „pensionari” ajung în consilii de administrație, firme de pază cu legături în Ministerul Afacerilor Interne sau chiar ca analiști pe lângă politicieni.
Despre Lazăr Iliescu nu s-a mai scris mult după condamnare, semn că a fost „scos din lumină” deliberat, dar păstrat în viață prin rețelele de influență. Ca să nu deranjeze, dar nici să nu dispară.
În prezent, Lazăr Iliescu este retras din viața publică, beneficiind de pensia militară aferentă gradului său.Nu există informații disponibile despre implicarea sa în activități publice sau private recente.
Totuși, cazul său rămâne un exemplu relevant în discuțiile despre corupția din instituțiile statului și despre necesitatea unor reforme profunde pentru asigurarea integrității și responsabilității în funcțiile publice.
6.O întrebare simplă: câți ca el există încă în sistem?
Cazul Lazăr Iliescu trebuie citit nu doar ca o biografie a unui general corupt, ci ca o radiografie a sistemului. Pentru fiecare Lazăr Iliescu, există zeci de „colonei cu relații”, „generali de carton” și „strategi de buzunar” care nu au fost prinși sau nici măcar anchetați.
Aceștia sunt produsul aceluiași mediu toxic, în care gradele se dau pe pile, în care protecția politică bate meritul, și în care instituțiile de forță sunt doar instrumente ale unei oligarhii mafiote.
7.Concluzie: Când onoarea e înlocuită cu șpaga, patria devine pradă!
Lazăr Iliescu e doar un nume dintr-o listă lungă de „oficiali” care au trădat uniforma, jurământul și poporul. Cazul său ar trebui să stea pe pereții tuturor școlilor militare, ca exemplu de „așa nu”, dar e probabil că în realitate, generațiile noi sunt educate în același spirit duplicitar: „Nu contează ce știi, contează pe cine știi.”
Până când justiția nu va înceta să protejeze „băieții din sistem” și până când poporul nu va cere pedepse reale pentru cei care au distrus statul, corupția va rămâne la vârf, cu grade, decorații și pensii speciale.
Generalul de brigadă Lazăr Iliescu reprezintă un exemplu emblematic al modului în care rețelele politico-militare au funcționat și funcționează în România post-decembristă, permițând ascensiunea și menținerea în funcții a unor indivizi implicați în acte de corupție.
8.Dosarele militare sunt adesea clasificate sau „uitate”!
Armata română și structurile asociate protejează foarte strict informațiile interne. În special când vine vorba de ofițeri superiori, condamnările rămân rareori mediatizate, iar detaliile sunt „cenzurate de facto” prin lipsa publicării rechizitoriilor sau a motivărilor instanței.
Niciun general nu ajunge acolo pe bază de merit. Relațiile politice, obediența și serviciile „colaterale” oferite unor partide sau clanuri din sistem sunt cheia avansării. Aceste rețele nu dispar după condamnare, ele continuă să-i protejeze prin tăcere, conexiuni în presă sau în arhive.
Puține redacții mai au capacitatea de a merge până la capăt într-o anchetă legată de Armată sau de sistemul de justiție militar. Multe articole se opresc la știrea de condamnare, fără să meargă spre întrebări precum „Cine l-a pus acolo?”, „Cu ce partid era conectat?”, „Unde sunt complicii?”.
Când vezi un general condamnat pentru luare de mită, favorizare, trucarea licitațiilor și șantaj în formă continuată, dar care primește 3 ani cu suspendare și pensie de lux, îți dai seama că sistemul în sine nu vrea să-l expună. Motivările instanței rareori sunt publice. Avem condamnări „cu perdea”, ca să se închidă gura opiniei publice, nu pentru a face lumină.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Surse utilizate:
Un comentariu
Pingback: 2025. Prăduitorii de la Ministerul Apărării Naționale. Astăzi, Generalul Corneliu Baltă, generalul care a furat cu epoleții pe umăr! - Vocea Noastră