22 iunie 2013. Și ofițeri, și hoți, și trădători!
- Premisele unei decăderi programate!
România post-decembristă nu mai este de mult o țară liberă și suverană. În locul unei construcții naționale oneste și transparente, am asistat la un transfer sistematic de putere, influență și resurse către o clică de oportuniști, escroci cu epoleti și politicieni santajabili.
Armata Română, ultima redută simbolică a națiunii, a fost penetrată metodic de interese politice și financiare obscure, prin promovarea în funcții cheie a celor ușor de manipulat și corupt.
Ceea ce s-a întâmplat cu rachetele operativ-tactice, Rot, de tip Frog 3 și Frog 7 este doar vârful aisbergului. Trădarea are dimensiuni multiple: militară, economică și, mai ales, morală.
- Lichelele cu epoleti: infiltrarea sistematică a armatei!
Lichelele au ajuns în fruntea instituțiilor nu prin merit, ci prin obediență. Promovați de partide, protejați de rețele de interese și recompensați cu pensii speciale, acești indivizi au transformat Armata într-un furnizor de armament pentru piețele negre internaționale.
Promovările și avansările s-au făcut nu pe criterii de competență, ci pe baza șantajului, a obedienței și a loialității față de interese străine de cele ale României.
- Jaful național mascat sub pretextul integrării în Alianța Nord-Atlantică!
În anii ’90, România se afla în plin proces de integrare euro-atlantică. Sub pretextul „modernizării și compatibilizării” cu standardele Nato, elitele politico-militare au decis distrugerea sau înstrăinarea unor întregi categorii de armament.
Printre acestea: cele 400 de rachete operativ-tactice care asigurau scutul militar al României, prin Brigada 37 Ineu și Brigada 8 Tecuci.
Prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 0103/1997 și Hotărârii de Guvern nr. 110/14.04.1997 s-a decis „casarea” acestor arme. În realitate, ele au fost vândute în secret pe piețele internaționale. Romtehnica a fost firma de stat folosită drept paravan.
- Rachetele Rot, „casate” în acte, traficate în realitate!
Rachetele Frog 3 și Frog 7, denumite Rot, adică rachete operativ-tactice, au fost înregistrate ca fiind casate și distruse. Conform Ministerului Apărării Naționale, ele au fost valorificate prin Romtehnica, dar fără a furniza vreodată cifre sau detalii.
În realitate, rachetele au fost încărcate pe nave ale companiei israeliene Zim, sub supravegherea directă a lui Eliezer Pincu, șeful Directoratului de Securitate al Ministerului Apărării din Israel.
În loc să ajungă în Statele Unite, așa cum s-a pretins, transporturile au făcut escale în Africa de Sud, iar ulterior rachetele au fost identificate în dotarea rebelilor Unita din Angola, o organizație paramilitară implicată în războiul civil și aflată sub embargoul Organizației Națiunilor Unite.
- Implicarea Israelului și acoperirea Mossadului!
Ofițerii Mossadului au completat acte false de export în care figura Coreea de Nord ca furnizor al echipamentelor. Problema? Pe lângă rachetele Frog, transportul mai conținea și elicoptere I.A.R. 316 B, produse exclusiv în România, neexistente în Coreea de Nord.
Traficul cu armament, dirijat prin rețele israeliene, a fost mascat diplomatic și logistic, beneficiind de complicitatea unor generali români și a structurilor noastre de intelligence.
- Generalii trădători și rețeaua de protecție!
Printre numele direct implicate în acest jaf istoric se numără:
- Gheorghe Tinca, fost ministru al Apărării,
- Ioan Talpeș, fost șef al Serviciului de Informații Externe, fost consilier prezidențial,
- Constantin Degeratu, fost șef al Statului Major General,
- Ion Magdalena, fost secretar general al Consiliului Suprem de Apărare a Țării,
- Dorin Marian, fost consilier al președintelui Emil Constantinescu.
Aceștia au fost răsplătiți cu stele de generali și pensii de lux, în timp ce au dirijat distrugerea reală a capacității de apărare a țării.
- Complicități internaționale și traficanți de top!
Shimon Naor, ofițer Mossad și intermediar oficial în comerțul de armament, a operat mai multe zboruri cu armament românesc către Sudan, o țară aflată sub embargou.
La fel, Viktor Bout, supranumit „negustorul morții”, a utilizat România ca punct de tranzit pentru arme destinate conflictelor africane. România devenise, la finalul anilor ’90, o veritabilă piață neagră legalizată prin hârtii oficiale și protejată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
- Distrugerea aviației militare și a sistemului defensiv!
În 1998 au fost retrase 72 de avioane I.A.R. 93, exact în perioada de tensiune care a precedat bombardamentele Alianței Nord-Atlantice asupra Iugoslaviei.
În 1999 au fost trimise în Israel bateriile de rachete antiaeriene S 15 Neva, cele care dovediseră eficiența împotriva avioanelor „invizibile” ale Statelor Unite.
În 2002-2003 au fost scoase din uz cele 18 Mig 29 și cele 33 Mig 23 M.F., cele mai performante avioane ale aviației române. Consecința: desființarea regimentelor 57 și 93 Aviație. România a devenit o țară fără apărare aeriană reală.
- Procurorii militari, gardienii trădării!
Cei care trebuiau să ancheteze aceste trădări au fost chiar cei care le-au acoperit:
- Mugurel Florescu, procuror militar, promovat la Serviciul de Telecomunicații Speciale;
- Mihai Popov, autorul falsului rechizitoriu din afacerea Țigareta 2;
- Ilie Botoș, devenit procuror general al României, apoi general în cadrul Serviciului de Informații Externe;
- Iosif Rus, fost șef al Aviației, consilier al ministrului Apărării.
- De ce nu s-a înlocuit nimic: strategia tăcută a dezarmării controlate!
Un principiu fundamental în știința militară spune că niciodată nu se înlătură o categorie de armament fără a o înlocui cu alta, mai modernă. În cazul României, exact contrariul s-a întâmplat: rachetele Rot, avioanele Mig, sistemele AntiAeriene, toate au fost eliminate fără alternativă. Rezultatul? România a fost transformată într-o „gaură strategică” pe harta Alianței Nord-Atlantice, dependentă exclusiv de protecția altora.
- Dezastrul militar reflectat în cifre!
Conform tratatelor internaționale, România ar fi trebuit să aibă, la nivelul lui 2013, 430 de avioane de luptă și 120 de elicoptere. În realitate, România dispunea de:
- 49 Mig 21 Lancer, cu resursa pe terminate;
- 20 I.A.R. 99 subsonice;
- 23 elicoptere I.A.R. 330 Socat.
Un bilanț jalnic pentru o țară care odinioară avea avioane de generație 4 fabricate local și sisteme de rachete proprii.
- România astăzi: între statutul de colonie militară și piață de testare
După toate aceste lovituri, România a rămas cu un sistem militar fragmentat, dependent de donații, achiziții netransparente și importuri la mâna a doua. În loc să fie un stat suveran, a devenit o platformă pentru testarea intereselor altora, fie că vorbim de Israel, Alianța Nord-Atlantică, sau companii de armament.
- China, Brics și reconfigurarea geopolitică!
Pe fundalul acestui dezastru militar intern, lumea se schimbă. China, sprijinită de o alianță Brics din ce în ce mai solidă, contestă hegemonia militară a Statelor Unite și Alianței Nord-Atlantice.
Iranul, recent acceptat în Brics plus, aduce o dimensiune nouă conflictelor regionale: acces la resurse, rute logistice și piețe militare alternative. România, lipsită de suveranitate și fără infrastructură militară funcțională, riscă să devină teren de manevră într-un conflict global.
- Reconfigurarea ordinii mondiale și izolare strategică!
Brics plus devine tot mai mult o contrapondere reală la blocurile occidentale. Rusia și China, cu susținerea statelor emergente, par să construiască o arhitectură globală alternativă, care include politici de apărare proprii, monedă comună și strategii de interconectare energetică.
România, în acest peisaj, e redusă la o simplă bază de tranzit, fără capacitate de decizie, fără capacitate de reacție.
- Concluzie: O trădare fără judecată, o rușine fără sfârșit!
În fața acestui dezastru național, nimeni nu a fost judecat. Niciun general, niciun ministru, niciun traficant. Rețelele sunt intacte. Pensii speciale se varsă lună de lună. Cei care au prăduit Armata sunt astăzi pensionari de lux, membri în consilii de administrație, ambasadori sau comentatori la diverse posturi de televiziune.
Această trădare nu este doar un act de corupție, este un atentat direct la suveranitatea României. O trădare care a transformat o țară întreagă într-o colonie militară de mâna a doua.
România a fost dezarmată cu acte în regulă. Cu semnături. Cu ștampile. Cu stele pe umeri. Și cu sânge pe mâini.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.