Comisia Europeană acuză pensiile magistraților!

Comisia Europeană acuză pensiile magistraților! Episodul 2.

Comisia Europeană suspendă parțial plățile către România prevăzute în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Bruxelles-ul activează procedura de suspendare a plății pentru o parte din cea de-a doua tranșă P.N.R.R., în valoare de 2 miliarde de euro. Jalonul privind pensiile speciale și alte cinci reforme esențiale nu au fost îndeplinite.

Comisia Europeană a anunțat activarea procedurii de suspendare a plății pentru o parte dintre fondurile solicitate de România prin cea de-a doua cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (P.N.R.R.). Măsura vine în contextul în care șase dintre cele 74 de jaloane și ținte incluse în cerere nu au fost îndeplinite, printre care și jalonul privind reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale atribuite magistraților, în baza unor legi create de ei și pentru ei.

Potrivit Comisiei, jalonul 215, „intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”, nu este îndeplinit. Acesta se adaugă altor cinci jaloane nefinalizate, legate de investiții în infrastructura feroviară, dezvoltarea rețelelor de metrou în București și Cluj-Napoca, reforme în managementul bazat pe performanță în transporturi și guvernanța corporativă a companiilor de stat din energie.

Plata va fi parțial, pentru totdeauna,suspendată.

În baza Regulamentului Mecanismului de Redresare și Reziliență, Comisia activează procedura de suspendare a plății, ceea ce înseamnă că România va primi doar o parte din cele 2 miliarde de euro aferente celei de-a treia cereri. Restul sumei va fi blocat temporar până la remedierea deficiențelor. Adică niciodată.

Activarea procedurii de suspendare a plăților

Comisia a constatat, de asemenea, că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.

Acest jalon se adaugă altor cinci jaloane din cea de a treia cerere de plată a României, pe care Comisia le-a evaluat ca fiind nesatisfăcute pe 15 octombrie 2024.

Aceste repere includ:

• investiții pentru modernizarea infrastructurii feroviare și dezvoltarea rețelei de transport subteran din București și Cluj-Napoca,
• reforme pentru managementul bazat pe performanță în domeniul transporturilor,
• îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat.

Prin urmare, Comisia activează procedura de suspendare a plăților, așa cum prevede Regulamentul privind MRR.

Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în același timp plăți parțiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.

România are acum o lună pentru a transmite observații privind evaluarea negativă a jalonului 215.

În paralel, Comitetul Economic și Financiar al Uniunii Europene are patru săptămâni pentru a emite un aviz. Ulterior, Comisia va lua o decizie oficială privind plata. Dacă evaluarea actuală va fi menținută, suma corespunzătoare jaloanelor neîndeplinite va fi suspendată, urmând ca România să aibă la dispoziție șase luni pentru a le îndeplini.

După expirarea acestui termen, Comisia va reevalua progresele. Dacă va considera că jaloanele au fost îndeplinite în mod satisfăcător, va debloca fondurile suspendate.

Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o valoare totală de 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde în granturi și 14,9 miliarde în împrumuturi. Fondurile sunt condiționate de realizarea unor reforme ambițioase și de investiții cu impact sistemic.

Va urma!

Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.