Recapitulare Partea I
De-a lungul timpului, judecătorii Curții Constituționale au luat unele dintre cele mai controversate decizii, cu efecte grave pe scena politico-sociala a tarii.
In perioada 2015 – 2018, membrii CCR au erodat, treptat, prerogativele organelor de anchetă și au redus standardele de integritate în cadrul sistemului judiciar.
In acest context, CCR a adoptat un numar mare de decizii, care au condus, în majoritate, la demontarea instrumentelor de anchetă. Aceste decizii au permis coborârea ștachetei în ceea ce privește integritatea politicienilor, adica a celor care le-au oferit, lor, judecatorilor CCR, imunitate in fata legii, putere absoluta si sume colosale raportate la ceilalti membri ai societatii care produc plusvaloare.
Cele mai importante decizii prin care CCR a pus frână luptei anti-corupţie, a eliberat din inchisori infractori condamnati sau a determinat inchiderea unor dosare penale si scoaterea de sub invinuire a unui mare numar de politicieni, avocati si acoliti ai acestora:
- Anchete cu zurgălăi și cu anunțarea tuturor persoanelor.
- Liber la afaceri pentru funcționarii publici.
- O decizie prietenoasă cu evaziunea fiscală.
- Dezincriminarea abuzului în serviciu.
- Prag pentru abuzul in serviciu.
- CCR a dezincriminat și tentativa de abuz.
Continuare. Partea a II a.
7. Neglijența în serviciu, numai dacă se incalcă legislația primară.
O altă decizie controversată a CCR a fost cea cu numărul 518 din 2017. Prin acesta, Curtea Constituțională a redefinit noțiunea de neglijență în serviciu. Astfel, pedepsele se aplică doar în cazul încălcării legislației primare.
8. Protecție pentru avocați.
În iunie 2017, CCR a stabilit că avocații condamnați definitiv nu pot fi excluși din barou dacă au fost condamnați definitiv fără a se clarifica sintagma faptei „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei”.
9, Încă o piedică pentru procurori.
O altă decizie a CCR care îngreunează munca anchetatorilor este hotărârea 562 din 19 septembrie 2017, prin care s-a stabilit că, pe lângă soții și rudele de gradul I, pot refuza să dea declarații ca martor în dosare concubinii sau foștii concubini.
10. Dedicație.
Pe 21 septembrie 2017, Curtea Constitutionala declara neconstitutional un articol din legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepția a fost ridicată de Oana Andrea Schmidt – Hăineală, fost presedinte al CSM, care a contestat retragerea sa din functia de secretar de stat in Ministerul Justitiei de catre procurorul general. CCR a constat cu respectiva ocazie „că soluția legislativă care nu precizează condițiile încetării detașării judecătorilor sau procurorilor este neconstituțională”. In urma acestei decizii, Schmit Haineala a castigat procesul de la instanta suprema si a anulat decizia CSM prin care i-a incetat detasarea in cadrul MJ.
11. Precedent periculos.
Prin Decizia nr. 68 din februarie 2017, Curtea a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Guvernul României. Conflictul a apărut din acțiunea DNA de a verifica legalitatea și oportunitatea Ordonanței de Urgență nr. 13/2017, un act normativ emis de Guvern, ceea ce a fost considerat de catre CCR o încălcare a atribuțiilor Guvernului și Parlamentului. Ca urmare a deciziei, procurorii au închis dosarul privind adoptarea Ordonanței 13/2017, care a generat proteste masive în stradă la nivelul intregii tari, in special in Bucuresti.
12. Decizie pentru un singur om.
Pe 3 octombrie 2017, CCR emitea una dintre cele mai contestate decizii prin care o obligă pe șefa DNA, Laura Kovesi, să participe la audierile Comisiei parlamentare privind alegerile din 2009, așa numita Comisie de anchetă privind „sufrageria lui Oprea”. Practic, prin această decizie, CCR a dat o hotărare pentru o singură persoană. Sesizarea CCR a fost făcută de infractorul Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, și de Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, și viza un asa-zis conflict juridic constituțional între Parlament și Parchetul General.
13. Prezumtivii infractori zburda de bucurie. Pică și mandatele de siguranță națională.
Pe 28 februarie 2018, Curtea Constituțională admitea o excepție de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „aduc atingere gravă drepturilor și libertătilor fundamentale ale cetătenilor români” cuprinsă în Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României este neconstituţională. Excepția a fost ridicată de avocații milionarului Beniamin Rus, trimis în judecată de DNA în 2015, alături de Alexandru Kiss Iosif Francisc, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Bihor, cei doi fiind acuzați de spălare de bani și abuz în serviciu.
14. Durata controlului judiciar, în aer.
Pe 22 februarie 2018, CCR a decis că o sintagmă din articolul art.15.1 alin.(8) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Articolul are următorul conținut: „In cursul judecătii în primă instantă, durata totală a controlului judiciar nu poate depăsi un termen rezonabil și, în toate cazurile, nu poate depăsi 5 ani de la momentul trimiterii în judecată.” Judecătorii au hotărât că sintagma „in primă instantă” este neconstitutională. Excepția de neconstituționalitate a fost luată într-un dosar al Curții de Apel București, în care a fost condamnat un escroc care a vândut online bijuterii și ceasuri de lux sub identitate falsă. Această incertitudine privind durata controlului judiciar în faza de apel convine condamnaților în prima instanță care pot pleca fără probleme din țară cu scurt timp înainte de pronunțarea unei decizii definitive.
15. Dezincriminarea conflictului de interese.
Pe 1 februarie 2018, Curtea Constituțională a stabilit că modificările aduse legii de funcționare a Agenției Naționale de Integritate de catre coaliția parlamentară este constitutională. Astfel, CCR a decis că aleșii găsiti în conflict de interese sau în stare de incompatibilitate în perioada 2007-2013 scapă de interdicții. Potrivit unui răspuns al ANI către romaniacurata.ro, 675 de parlamentari și aleși locali au scăpat de acuzațiile de incompatibilitate și conflict de interese prin intermediul acestei legi. Printre numele care scapă astfel de interdicția de a mai ocupă o funcție publică se află Iancu Iulian, Mădălin Voicu, Marian Neacșu, Mate Andras Levente sau Mihăiță Calimente.
16. Au tăiat din atribuțiile președintelui.
O altă lege declarată în acord cu Constituția de către CCR a fost reducerea prerogativelor președintelui în procedura de numire a conducerii instanței supreme. Astfel, potrivit unei propuneri legislative care a trecut deja de filtrul CCR, CSM primește atribuții de numire și revocare a conducerii ÎCCJ, iar președintele României este eliminat din procedură.
Concluzie.
În perioada 2015 – 2018, deciziile CCR asupra cărora nu plutesc semne de întrebare au putut fi numărate pe degete.
Conform statutului, Institutia este obligata sa apere drepturile constitutionale ale tuturor cetatenilor Romaniei, insa, numirea membrilor sai pe criterii exclusiv politice a deraiat CCR de la scopul sau legal. Aceasta, in prezent, serveste in exclusivitate intereselor politice, transformand-o intr-un instrument de partid si in avocat al infractorilor, iar oamenilor cinstiti si onesti din aceasta tara ramanandu-le doar calea pribegiei.
Va urma. Referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu, din 2012.
