Recapitulare partile 1 si 2
De-a lungul timpului, judecătorii Curții Constituționale a Romaniei au luat unele dintre cele mai controversate decizii, cu efecte grave pe scena politico-sociala a tarii.
In perioada 2015 – 2018, membrii CCR au erodat, treptat, prerogativele organelor de anchetă și au redus standardele de integritate în cadrul sistemului judiciar.
In acest context, CCR a adoptat un numar mare de decizii, care au condus, în majoritate, la demontarea instrumentelor de anchetă. Aceste decizii au permis coborârea ștachetei în ceea ce privește integritatea politicienilor, adica a celor care le-au oferit, lor, judecatorilor CCR, imunitate in fata legii, putere absoluta si sume colosale raportate la ceilalti membri ai societatii care produc plusvaloare.
Cele mai importante decizii prin care CCR a pus frână luptei anti-corupţie, a eliberat din inchisori infractori condamnati sau a determinat inchiderea unor dosare penale si scoaterea de sub invinuire a unui mare numar de politicieni, avocati si acoliti ai acestora:
- Anchete cu zurgălăi și cu anunțarea tuturor persoanelor.
- Liber la afaceri pentru funcționarii publici.
- O decizie prietenoasă cu evaziunea fiscală.
- Dezincriminarea abuzului în serviciu.
- Prag pentru abuzul in serviciu.
- CCR a dezincriminat și tentativa de abuz.
- Neglijența în serviciu, numai dacă se incalcă legislația primară.
- Protecție pentru avocați.
- Încă o piedică pentru procurori.
- Dedicație.
- Precedent periculos.
- Decizie pentru un singur om.
- Prezumtivii infractori zburda de bucurie. Pică și mandatele de siguranță națională.
- Durata controlului judiciar, în aer.
- Dezincriminarea conflictului de interese.
- Au tăiat din atribuțiile președintelui.
Partea a III a
Referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu.
După suspendarea din 2007 a lui Traian Băsescu, o a doua suspendare a președintelui de atunci avea să fie votată de Parlamentul României, pe 6 iulie 2012, la inițiativa coaliției USL. In acest sens, a fost organizat un Referendum pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, vointa poporului urmand a fi materializata in ziua de duminică, 29 iulie 2012.
Concret.
Printre multe alte masuri intreprinse, la data de 05 iulie 2012, Guvernul a adoptat și publicat o ordonanță de urgență care a modificat Legea referendumului, stabilind că președintele poate fi demis cu jumătate plus 1 din voturile valabil exprimate ale cetățenilor participanți la referendum și nu cu jumătate plus 1 din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale și că vor putea vota și cetățenii români aflați în străinătate.
Guvernul a modificat legea referndumului bazandu-se pe o decizie a Curtii Constitutionale din 2007.
Decizia CCR din 2007 stipula ca presedintele Romaniei poate fi demis de numarul de voturi echivalent cu numarul cu care a fost ales in functie.
La 6 iulie 2012, Parlamentul a votat în favoarea suspendării lui Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru, în vederea desfasurarii unui referendum care să decidă sau nu inlaturarea legala din funcție a escrocului national.
In aceeasi zi, Curtea Constituțională nu a emis un aviz ferm cu privire la suspendarea din funcție a șefului statului, ci a replicat la acuzațiile punctuale ale USL, pronunțându-se uneori în favoarea președintelui, iar alteori însușindu-și criticile PNL și PSD.
Patru zile mai tarziu, la 10 iulie, aceeasi Curte Constituțională SE RAZGANDESTE si decide, în unanimitate, că referendumul de demitere este valid „în măsura în care se asigură participarea la vot a cel puțin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”.
Adica, cel putin jumatate plus unu din totalul persoanelor, cetateni romani, CU DREPT DE VOT si nu asa cum s-a decis prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului, care stipula că președintele poate fi demis cu jumătate plus 1 din voturile valabil exprimate ale cetățenilor participanți la referendum.
Nota:
Curtea Constituţională si-a incalcat propriile declaratii facute in 2007 si in care se afirma, raspicat, că stă în puterea neîngrădită a Parlamentului de a stabili o majoritate relativă la referendumul de demitere. De altfel referendumul de demitere din 2007 s-a desfăşurat fără cvorum, conform unui act normativ validat tot de Curtea Constituţională.
Ulterior, legea referendumului cunoaşte şi alte modificări, de natură să împiedice practic suspendarea preşedintelui, aşa cum a fost Ordonanţa de urgenţă adoptată anul trecut de guvernul Boc care stabilea o majoritatea de 50+1 din numărul total al alegătorilor înscrişi pe listele electorale.
Toate aceste evoluţii au fost posibile din cauza faptului că în Constituţie nu se precizează modul de desfăşurare al referendumului.
Potrivit avocatnet.ro din data de 10 iulie 2012, citam:
„Atentie! CCR s-a pronuntat asupra proiectului de lege care prevede ca demiterea presedintelui Romaniei va fi aprobata daca intruneste majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetatenilor care participa la referendum. Acest proiect a fost adoptat recent de ambele Camere ale Parlamentului si se afla in faza de transmitere spre promulgare presedintelui Romaniei. Totusi, Executivul a adoptat, la 6 iulie, Ordonanta de Urgenta nr. 41/2012 care prevede acelasi lucru ca proiectul de lege.
In acea perioada, Traian Băsescu a fost acuzat că a făcut presiuni pe judecătorii CCR, tocmai pentru a nu fi dat jos din vârful statului.
De ce s-a razgandit Curtea Constitutionala in favoarea lui Basescu.
Astfel,
„Calcaiul lui Ahile” in cazul acestei institutii l-a constituit judecatoarea Aspazia Cojocaru despre care, santajistii nationali, membri ai statului paralel, si aici vorbim despre Traian Basescu si mana sa dreapta, Florian Coldea, au stabilit, cu ajutorul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, ca cea in cauza a fost colaboratoare a Securitatii – politia politica din Romania.
Nota:
CNSAS a constatat, prin decizia din 8 februarie 2007, că Aspazia Cojocaru a fost colaborator al poliţiei politice comuniste. În dosarul de urmărire informativă se arată, potrivit SoJust, că judecătoarea CCR a fost abordată de un ofiţer din cadrul Securităţii Municipiului Bucureşti, în scopul de a se obţine date despre o persoană „suspectă de legături cu fugari şi persoane din emigraţia română”, susţine SoJust în cererea de chemare în judecată.
„Din acelaşi dosar de urmărire (…) mai rezultă că Aspazia Cojocaru a fost contactată la diferite date (15 martie 1984, 21 martie 1984), ocazie cu care a prezentat ofiţerului de securitate mai multe informatii despre anumite persoane, bursieri români în perioada anterioară la Facultatea de Drept Comparat din Strasbourg, condiţiile materiale ale acestora, cine se ocupă de bursierii români etc.
Adevărata presiune vine din trecutul Aspaziei Cojocaru. Pe Wikipedia, oricine poate citi:
„În aprilie 2007, deputatul PIN Cozmin Guşă a relevat presei că judecătoarea Aspazia Cojocaru a primit din partea CNSAS verdict de colaborare cu Securitatea. Verdictul a fost dat de către CNSAS în unanimitate, fiind bazat pe două note informative aflate în dosarul Aspaziei Cojocaru. Judecătoarea a recunoscut că a fost forţată în anul 1984 să scrie respectivele note, despre o colegă care pleca în străinătate definitiv, în cadrul unei anchete judiciare, dar susţine că nu a semnat angajament cu Securitatea şi nici nu a făcut poliţie politică.
În 18 decembrie 2008, Realitatea TV, citînd chiar CNSAS, a oferit publicului mai multe amănunte despre acest subiect:
„În urma unei caracterizări a Aspaziei Cojocaru, care ar fi fost făcută de Rodica Stănoiu pentru Securitate, actuala judecătoare ar fi fost recrutată pentru a da note informative detaliate despre colega ei de birou, Marilena Uliescu, persoana pe care ar fi şi urmărit-o Stănoiu, arată CNSAS”.
Aşadar, cu numele de cod „Sanda”, Rodica Stănoiu a fost cea care a recomandat-o în aceşti termeni laudativi pe Aspazia Cojocaru să devină colaboratoare a Securităţii:
„Aspazia Cojocaru (n.r. – fosta colegă a Rodicăi Stănoiu la Institutul de Cercetări Juridice, la acest moment, judecătoare la Curtea Constituţională a României) prezintă o anumită încredere, în măsura în care se stabileşte o relaţie cu ea. Este în relaţii foarte apropiate cu Marilena (Marilena Uliescu, fostă colegă cu Rodica Stănoiu, la Institutul de Cercetări Juridice), cunoaşte o mulţime de amănunte din viaţa acesteia. Este foarte curioasă, sesizează foarte uşor tot ce se întamplă în jur”, relata sursa „Sanda” într-o notă informativă din martie 1984, conform actelor depuse de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) la dosarul aflat la Tribunalul Bucureşti, adaugă articolul postat pe site-ul Realitatea TV.
Numele de cod al judecătoarei: ANA
CNSAS a dat primul verdict în baza unor Note informative ale Aspaziei Cojocaru pe care le-a găsit în dosarul său. Acolo s-a găsit şi numele de cod al judecătoarei: ANA!
De remarcat că acest caz de colaborare cu Securitatea a apărut la puţin timp după ce dosarul deputatei Mona Muscă a fost făcut public, în urma căruia, mult mai cunoscuta liberală a fost obligată să-şi dea demisia din Parlament!
Văzînd ce i se întîmplă Monei Muscă, Aspazia Cojocaru s-a simţit în faţa unui pericol imens ce-i va afecta fatal cariera.
În mod ciudat, pe acest fond, totuşi, contestaţia Aspaziei Cojocaru este acceptată de CNSAS şi consiliul revine asupra deciziei, declarînd că aceasta nu a făcut poliţie politică!
Atunci s-a produs ascendentul unora asupra Aspaziei Cojocaru, care, pentru serviciul imens făcut în anul 2007, trebuia inevitabil, cîndva, să întoarcă serviciul celor care au scăpat-o atunci de dosarul de la Securitate.
Momentul potrivit se pare că a venit acum.
La 21 august 2012, CCR a decis invalidarea referendumului privind demiterea preşedintelui Băsescu cu şase voturi pentru şi trei împotrivă. Scorul a fost obţinut după ce judecătoarea Aspazia Cojocaru, propusă de PSD în CCR, a înclinat balanţa în favoarea lui Băsescu. “Aşa a ieşit. Ea, cea de la PSD, a hotărât lucrurile”, a declarat Ion Predescu, fost judecător CCR.
Judecătoarea Aspazia Cojocaru, fosta colaboratoare a Securităţii, conform unei decizii CNSAS, a fost cea care a cedat şi a votat, alături de reprezentanţii PDL şi ai Preşedinţiei, pentru invalidarea referendumului organizat pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
Deznodamant. Rezultatele referendumului
Referendumul din 29 iulie 2012 nu a fost validat de Curtea Constituţională, după un imens scandal privind numărul de români prezenţi pe listele electorale permanente. Aproape 80% dintre cei care au mers la urne au fost de acord cu demiterea lui Traian Băsescu, dar în cele din urmă numărul votanţilor a fost mai mic de 50% din totalul celor cu drept de vot.
În cele din urmă, pragul electoral nu a trecut, iar Traian Băsescu s-a întors la Palatul Cotroceni.
Scorul de 6 la 3 pentru invalidarea referendumului, luat în plenul Curţii Constituţionale, nu putea fi atins decât în cazul unei “dezertări”, notează Mediafax.
Judecătoare care a înclinat balanţa a fost Aspazia Cojocaru, fapt confirmat pentru Gândul de judecătorul Ion Predescu.
Au votat pentru validarea referendumului: Ion Predescu, Acsinte Gaspar, Tudorel Toader (toţi trei din tabăra USL).
Pentru mulţi dintre cei care au urmărit evenimentele din acea perioada, poate că această decizie a Curţii Constituţionale este surprinzătoare. Nu şi pentru cei care fac apel la memorie. Este clar acum că „cei 5” din CCR nu aşteptau nicidecum un răspuns de la Guvern, privind numărul cetăţenilor înscrişi pe listele electorale permanente, ci trecerea unui timp necesar convingerii judecătoarei Aspazia Cojocaru de a-i susţine la vot.
Episodul cu ameninţarea Aspaziei Cojocaru de către un deţinut condamnat pentru omor deosebit de grav n-a fost decît o lucrătură a serviciilor, pentru a ascunde adevăratul motiv de presiune asupra magistratului!
Presiunile reale au venit din partea „cuplului Basescu – Coldea” care, candva, in 2007, i-au salvat cariera, intervenind la CNSAS, pentru ca aceasta instirutie sa emita, in totala neconcordanta cu realitatea, Decizia nr. 1399 din 26 aprilie 2007, care „a stabilit că doamna Aspazia Cojocaru nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste”.
Întregul cost al referendumului a fost estimat la 95.000.000 RON.
Presiuni externe de sustinere a lui Basescu
La data de 12 iulie 2012, Premierul Victor Ponta accepta, la Bruxelles, o serie de solicitari ale oficialilor UE, intre care mentinerea conditiei de cvorum pentru referendumul de demitere a presedintelui.
De asemenea, cu privire la interventiile fostului ambasador SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, presa vremii scria urmatoarele:
„Declaraţie şoc şi intervenţie fără precedent a ambasadorului SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein. Acesta a cerut guvernului, parlamentului şi preşedintelui interimar Crin Antonescu să respecte decizia Curţii Constituţionale în cazul referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Este o intervenţie directă, fermă şi rară a diplomatului american în lupta politică de la Bucureşti. Curtea Constituţională a decis zilele trecute (10.06.2012) că referendumul pentru demiterea preşedintelui va fi valid doar cu prezenţa la urne a 50% plus unu dintre alegătorii înscrişi pe liste, desi USL a insistat, însă, că votul se va derula pe baza Ordonanţei de Urgenţă care spune că preşedintele poate fi demis cu voturile a 50% plus unu dintre alegătorii prezenţi la urne”.
Urmare a acestor presiuni proBasescu, din partea Uniunii Europene şi Statelor Unite, liderii USL au convocat o sesiune extraordinara a Parlamentului, in contextul careia a fost modificata Ordonanta de Urgenta a Guvernului in ceea ce priveste Legea Referendumului. Astfel, a fost acceptata instituirea unui cvorum de validare a referendumului de demitere, constand in 50% + 1 din totalul cetatenilor romani cu drept de vot si nu asa cum ar fi fost legal, de 50% + 1 din totalul alegatorilor care se prezinta la urne.
O altă soluţie la care liderii USL au renunţat tacit, obligati din exterior, este aceea a organizării referendumului pe durata a două zile succesive, conform precedentului din 2003.
Nota: În toamna acelui an, guvernul a anunţat organizarea unui referendum pentru aprobarea noii Constituţii, în zilele de 18 şi 19 octombrie. In acest caz, Curtea Constituţională a constatat ca ” prin stabilirea desfăşurării referendumului naţional privind revizuirea Constituţiei în două zile, în loc de o singură zi, nu este afectat interesul general al desfăşurării în bune condiţii a referendumului, printr-o prezenţă cât mai mare la urne”.
Basescu isi plateste datoriile
Ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, Mark Gitenstein, a fost decorat miercuri, 28 noiembrie 2012, la un interval de 4 luni de la invalidarea referendumului care a avut ca scop inlaturarea pramatiei nationale de la conducerea Romaniei, de catre presedintele Traian Basescu, cu Ordinul national Steaua Romaniei in grad de mare cruce. Ceremonia a avut loc la Palatul Cotroceni.
Si, astfel, Basescu isi rasplateste principalul sustinator in ale faradelegilor, comise de pirat impotriva intereselor nationale. Vezi cazul Flota si multe altele. Din acest punct de vedere, Traian Basescu a fost cel mai „prolific presedinte”.
Reactii
La data de 7 mai, peste 100 de intelectuali români de marcă, inclusiv Gabriel Liiceanu, au semnat un apel intitulat „Pentru respectarea statului de drept și a democrației”, prin care cer guvernului să organizeze un referendum corect, cer populației să se prezinte la referendum și semnalează îngrijorarea lor față de „tendința unor autorități (CCR) de a ocoli sau încălca principiile și practicile statului de drept și ale democrației.”
Pe 15 mai, disidenta anticomunistă Doina Cornea a apreciat că intelectualii care ar susține chiar și defectele președintelui Băsescu „fac greșeala căderii în admirație, acțiune care l-a legitimat și susținut pe Ceaușescu”.
Concluzie
Fara amestec extern, peste tot în lume ar fi uşor să demiţi, prin referendum, orice guvern sau preşedinte devenit impopular în urma măsurilor de austeritate. O democraţie reprezentativă ar fi înlocuită cu o democraţie directă şi, cu siguranţă, că nicăieri nu ar mai fi posibile tăieri de cheltuieli sau majorări de impozite. In cazul Romaniei, miza nu pare să fie democraţia ca ansamblu de proceduri, ci guvernabilitatea în situaţii de criză economică. Adică exact ceea ce sperie mai mult pe principalii responsabili politici europeni.
Va urma. Cazul Valeriu Zgonea, fost președinte PSD al Camerei Deputaților.
