Dosarul Nicușor Dan: Conexiunea cu interesele Securității și ale mafiei ruse!
Relația controversată cu Matei Păun și legătura cu interesele mafiei ruse!
Unul dintre cele mai toxice și controversate episoade din cariera publică a lui Nicușor Dan privește legătura sa directă cu Matei Păun, afacerist controversat cu conexiuni în spațiul estic, în special în Belarus și Rusia.
Începând din anul 2020, când Nicușor Dan candida din postura de „independent” susținut de Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România Plus, campania sa a fost coordonată din umbră de acest om de afaceri, descris de presă ca fiind un personaj cu agende ascunse și cu interese economice în regiuni dominate de regimuri autoritare.
Cine este Matei Păun?
Matei Păun este fondatorul băncii de investiții B.A.C. (Balkan Advisory Company) și, potrivit rapoartelor presei de investigație, a intermediat multiple tranzacții cu companii rusești și din Belarus, în special în domeniul energetic și al infrastructurii.
Potrivit adevărul.ro și Digi24, Păun a avut legături comerciale cu regimul Lukașenko prin contracte obscure, iar firmele lui au acționat ca punți financiare între companii est-europene sancționate de Uniunea Europeană și parteneri din Occident.
Strategul din Culise. Implicarea în Arena Politică Românească!
Intrarea lui Matei Păun în sfera politică este strâns legată de figura lui Nicușor Dan, matematicianul devenit activist civic, fondator al Uniunii Salvați Bucureștiul (U.S.B.) și, ulterior, al Uniunii Salvați România (U.S.R.).
Parteneriatul cu Nicușor Dan și geneza Uniunii Salvați România!
Conform relatărilor, Păun și Nicușor Dan s-au cunoscut în jurul anului 2012, prin intermediul unor prieteni comuni. Impresionat de platforma anti-corupție a lui Nicușor Dan, Păun s-a oferit voluntar să îl sprijine în campaniile sale.
Momentul de vârf al acestei colaborări a fost în 2016, când Nicușor Dan a candidat pentru a doua oară la Primăria Bucureștiului, iar Uniunea Salvați Bucureștiul, transformat ulterior în Uniunea Salvați România, a participat la alegerile parlamentare.
Matei Păun a ocupat funcția de director de campanie pentru Uniunea Salvați Bucureștiul / Uniunea Salvați România, coordonând logistica și strategia acestui partid bolșevic nou apărut.
Performanța electorală a Uniunii Salvați România din acel an a fost o surpriză: Nicușor Dan s-a clasat pe locul al doilea în cursa pentru primăria Capitalei, iar partidul a obținut aproximativ 9% din voturi la nivel național în alegerile parlamentare din decembrie 2016.
Rolul în campania din 2016 și controversele interne!
Cu toate acestea, rolul lui Păun nu a fost lipsit de controverse în interiorul tânărului partid. La sfârșitul anului 2016, Sergiu Moroianu, membru al Uniunii Salvați România și soțul liderului de partid Clotilde Armand, l-a acuzat public pe Matei Păun că a condus o campanie defectuoasă și că a prejudiciat imaginea Uniunii Salvați România.
Într-o postare pe Facebook, Moroianu a susținut că Păun a “asociat imaginea Uniunii Salvați România cu activiștii L.G.B.T.Q plus și cu George Soros”, în loc să distanțeze partidul de Soros, așa cum cereau adversarii, sugerând chiar că Păun ar fi fost susținut de Organizațiile NonGuvernamentale legate de Soros.
De asemenea, Sergiu Moroianu s-a plâns că Matei Păun nu și-a prezentat partidului Curicullum Vitae, declarația de avere și sursele de venit. Nicușor Dan a respins acuzațiile lui Moroianu ca fiind false și similare propagandei rivalilor, iar conducerea Uniunii Salvați România l-a exclus, în cele din urmă, pe Moroianu pentru ieșirea sa.
Acest episod a evidențiat tensiunile timpurii din cadrul Uniunii Salvați România între strategii de campanie și unii membri nemulțumiți de imaginea și alianțele partidului.
În perioada campaniei din 2020, Matei Păun a fost implicat în gestionarea finanțării campaniei lui Nicușor Dan, precum și în promovarea online prin firme precum Getica O.O.H. și alte entități din zona de media digitală. Atunci, presa a atras atenția că Păun nu era un simplu strateg de imagine, ci un personaj cu o influență directă asupra deciziilor politice și administrative luate de candidatul Nicușor Dan.
Înaintea cursei prezidențiale din 2024–2025, Nicușor Dan, candidând ca independent, s-a bazat din nou pe sfaturile lui Matei Păun. Acesta nu a avut un titlu oficial în campanie, dar relatările din presă și fotografiile de la începutul anului 2025 îl arătau întâlnindu-se frecvent cu Nicușor Dan, indicând că era un consilier informal cheie.
De exemplu, publicațiile de presă au difuzat multiple imagini cu Matei Păun însoțindu-l pe Nicușor Dan în momente esențiale, cum ar fi depunerea candidaturii, în ciuda faptului că Nicușor Dan a minimalizat inițial interacțiunile lor.
Nicușor Dan a recunoscut că Matei Păun a ajutat la asigurarea publicității outdoor și a oferit contribuții strategice, descriindu-l ca pe un prieten al cărui sfat l-a solicitat ocazional. Totuși, pe măsură ce campania prezidențială a lui Nicușor Dan a luat amploare, afacerile și declarațiile anterioare ale lui Păun au devenit subiect de intensă examinare și atacuri politice, în special din partea oponenților lui Dan.
Când relația a ieșit la iveală, Nicușor Dan a refuzat să ofere explicații clare cu privire la natura colaborării. A afirmat că „nu este prieten cu Păun”, dar nu a negat implicarea acestuia în campania electorală.
Mai mult, a apărat dreptul acestuia de a fi implicat în strategii electorale, în ciuda semnalelor de alarmă trase inclusiv de partenerii din Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România, care au cerut distanțarea de orice influență suspectă.
Pericol de securitate națională?
Un raport din 2024 al unei instituții academice din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I” a analizat vulnerabilitățile de securitate în administrațiile locale și a clasificat relația dintre Nicușor Dan și Matei Păun drept „factor de risc mediu spre ridicat”.
Acest document, inclus neoficial într-o dezbatere parlamentară, subliniază faptul că persoanele cu acces la fluxurile de date, finanțare și infrastructură publică urbană trebuie să fie evaluate în raport cu riscurile de securitate cibernetică și economică.
Mai grav, în 2022, una dintre firmele asociate indirect lui Matei Păun a fost implicată într-o investigație europeană privind transferuri ilicite de fonduri în legătură cu proiecte energetice cu capital rusesc.
Deși Nicușor Dan a evitat orice comentariu public pe această temă, poziționarea sa ambiguă a creat suspiciuni privind vulnerabilitatea la influențe externe, într-un moment de tensiune geostrategică majoră între Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă.
Dubla măsură: suveranismul penalizat, dar relațiile estice tolerate!
În contrast izbitor, Nicușor Dan a fost perceput de unii ca un „neprihănit politic”, în timp ce orice tentativă de afirmare a suveranității naționale de către alte figuri publice, cum ar fi George Simion sau Călin Georgescu, era rapid stigmatizată ca „putinistă” sau „antioccidentală”.
Acest dublu standard evidențiază ipocrizia sistemului politic și a presei de casă, care au tolerat în tăcere o relație periculoasă între un primar de capitală Euro-Atlantică și un afacerist cu legături discutabile în Est.
Cu toate acestea, Nicușor Dan a fost ferit de anchete parlamentare, audieri în comisii de specialitate sau sancțiuni administrative, într-o complicitate tăcută între guvernele național-liberale, haștag rezist și sistemul instituțional care închide ochii la faptele „celor convenabili”.
Trecutul care nu trece!
Într-o țară în care dosarele Securității comuniste sunt deseori îngropate sau cosmetizate, cazul lui Nicușor Dan rămâne în zona gri, între suspiciune rezonabilă și tăcere convenabilă.
De-a lungul anilor, mai mulți jurnaliști și surse independente au ridicat semne de întrebare privind posibila colaborare cu fosta Securitate, sens în care jurnalistul Sorin Roșca Stănescu a prezentat un raport oficial, redactat de către un ofițer din cadrul Securității Municipiului București, din care reiese cu claritate colaborarea dintre Nicușor Dan și instituția Securității.
Iar tăcerea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, instituție parazitată politic, alimentează și mai mult bănuiala că anumite dosare au fost fie distruse, fie ținute la sertar.
La baza acestor suspiciuni stau mai multe fapte și declarații contradictorii!
Într-un interviu din 2012 pentru HotNews, întrebat frontal dacă a colaborat cu Securitatea, Nicușor Dan a evitat răspunsul tranșant, invocând faptul că era „prea mic în 1989”.
O afirmație ușor ridicolă, având în vedere că avea deja 20 de ani în momentul Revoluției și era un student cică strălucit la Matematică, exact tipologia preferată de fosta Securitate pentru recrutare. Mai mult, era elev la Liceul „Radu Negru” din Făgăraș, oraș cu o activitate puternică a rețelelor informative.
Pe lângă aceste aspecte, o anchetă jurnalistică publicată de publicația Cotidianul în 2020 (https://www.cotidianul.ro/nicusor-dan-nu-a-fost-verificat-de-cnsas/) a semnalat că Nicușor Dan nu a fost verificat niciodată oficial de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, nici în calitate de parlamentar (2016-2020), nici în calitate de candidat la Primăria Capitalei.
Este de neînțeles cum un om care a ocupat funcții publice de rang înalt a reușit să ocolească acest filtru esențial. Este vorba de o scăpare birocratică sau de o protecție intenționată din partea unor rețele de putere?
Mai mult, jurnaliștii de la Ziarul Național au făcut referire la existența unor documente „dispărute” din arhive, care ar fi conținut note informative semnate cu pseudonim și legate de activitatea unor colegi din mediul universitar.
Niciun demers de clarificare n-a fost pornit de Nicușor Dan, care a ales o strategie tăcută: neagă tot, dar nu cere nicio verificare oficială.
Acest comportament ridică întrebarea: dacă nu ai nimic de ascuns, de ce nu soliciți personal Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității să îți emită o decizie clară de necolaborare? De ce refuzi să închizi definitiv o temă care planează ca o umbră deasupra carierei tale?
Într-un stat sănătos, o asemenea suspiciune ar duce automat la anchete, audieri, proteste. În România, însă, Nicușor Dan este lăsat să ocupe una dintre cele mai importante funcții publice fără a fi verificat corespunzător.
Această complicitate instituțională denotă un sistem corupt, în care fostele rețele securistice încă decid cine urcă și cine e înlăturat.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
