O analiză a rectorului Universității „Al. I. Cuza” Iași, profesorul de economie Liviu Maha, arată că situația economică actuală este una mult mai gravă, decat ne lasa politicienii sa intelegem.
Explicația unui reputat profesor de economie.
„Ultimele zile au adus în prim plan teme legate de bugetul României și deficitul bugetar, acestea fiind abordate mai ales în cadrul dezbaterilor referitoare la măsurile de austeritate prevăzute de așa-numita ordonanță trenuleț. În acest context, cred că este necesară o clarificare de ordin conceptual privind deficitul bugetar, dar și cu caracter metodologic în ceea ce privește măsurarea acestuia”, a scris Liviu Maha, rectorul Universității „Al. I. Cuza” Iași, într-o analiză personală publicată pe pagina sa de Facebook.
Potrivit rectorului, „astfel, o definiție simplă a deficitului bugetar face trimitere la situația în care cheltuielile totale ale statului depășesc veniturile totale ale acestuia”.
Liviu Maha a explicat că „diferența dintre cheltuielile bugetare (mai mari) și veniturile bugetare (mai mici) trebuie acoperită de stat din alte surse”.
„Auzim la știri că deficitul bugetar estimat pentru anul 2024 se apropie de 9% din Produsul Intern Brut (PIB). Ce ar însemna acest lucru? Pentru a exemplifica, voi folosi datele aferente anului 2023, așa cum sunt prezentate pe pagina web a Ministerului Finanțelor:
– PIB (valoarea tuturor bunurilor și serviciilor destinate consumului final produse în România în anul 2023): 1.583,5 mld. lei;
– Venituri totale (bugetul general consolidat din 2023): 521 mld. lei (statului îi revin doar 32,9% din PIB).
Presupunem că avem un deficit bugetar de 9% din PIB, adică de 142 mld. lei. Cât reprezintă acesta ca pondere în totalul veniturilor statului? Peste 27%. Cu alte cuvinte, statul a cheltuit în anul 2024 cu peste 27% mai mult decât a colectat ca venituri”, a explicat rectorul A. I. Cuza Iași.
Nota: Cu alte cuvinte, statul ar trebui sa raporteze deficitul bugetar la ce are in „buzunar”, adica la banii colectati efectiv de la populatie, deci la Bugetul General Consolidat, si nu la ce ar trebui sa aiba, respectiv la PIB, care nu reprezinta decat o estimare a Institutului National de Statistica (INS), si care nu reflecta suma reala aflata la dispozitia statului pentru cheltuieli si investitii
Liviu Maha a continuat, subliniind că „aceasta ar fi o exprimare onestă atunci când ne propunem să evaluăm politica bugetară. Raportarea deficitului bugetar la PIB, care are semnificație economică și este importantă pentru cei care iau decizii privind politicile economice (dar este total irelevantă pentru opinia publică), ambiguizează demersul și micșorează artificial mărimea acestuia”.
Creșterea anuală a PIB-ului României va fi moderată în 2024, de 1,8%, mult sub previziunile economice inițiale, de 3%, potrivit estimărilor actuale.
Amnistia fiscală implementată recent a avut un impact considerabil asupra veniturilor la bugetul de stat, generând venituri de 6,24 miliarde de lei până în prezent, potrivit ultimelor date.
Un comentariu
Pingback: Guvernele Ciolacu, 1 și 2, falimentează România! - Vocea Noastră