Guvernele Ciolacu, 1 și 2, falimentează România!
Prostie, corupție sau rea intenție! Cert este că „Ceasul ticăie pentru poporul român”, titra, recent, agenția Reuters, subliniind situația economică din ce în ce mai gravă a țării; în schimb, la Guvernul României, ceasul pare că a rămas blocat.
Tăcerea asurzitoare a partidelor politice față de un subiect care riscă să arunce mulți români în pragul sărăciei este cu adevărat șocantă.
România se îndreaptă rapid spre o criză economică similară cu cea din 2008, foarte posibil mult mai grav. Inflația se traduce direct în sărăcie pentru mulți dintre românii care trăiesc de la salariu la salariu, iar analiștii economici avertizează că aceasta ar putea ajunge la un nivel record în acest an.
Anul 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar istoric de 8,6% din PIB, mult peste media de 2,6% a statelor din zona euro. Împrumuturile publice au ajuns la 50 de miliarde de euro, un nivel fără precedent în istoria recentă a României.
Notă: Datorie publică guvernamentală – totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului, la un moment dat, care provin din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, în numele României, de pe pieţele financiare.
Corupția, în corelare directă cu dobânzile uriașe la împrumuturi!
Desigur, împrumuturile sunt o practică normală și folosită de toate statele. Însă, în cazul nostru, Guvernul pare să refuze banii ieftini de la Uniunea Europeană, preferând să se împrumute de pe piața internațională, la dobânzi mult mai mari.
Motivul? Uniunea Europeană ne împrumută la dobânzi de doar 0,2%, dar cere reforme în schimb. Cum reformele sunt un subiect abstract în România, Guvernul preferă împrumuturi cu dobânzi de 7%, dar fără condiții.
Dacă Executivul P.S.D. – P.N.L.- U.D.M.R. continuă să cosmetizeze cifrele și să ignore realitatea, criza de credibilitate a României va fi rapid urmată de o criză economică, cu efecte devastatoare asupra celor mai vulnerabili dintre noi.
Bugetul național pentru 2025 trebuie să se bazeze pe cifre realiste, nu pe fantezii electorale.
Fiecare român, fiecare familie, fiecare angajat și pensionar are dreptul să știe la ce să se aștepte în privința veniturilor și a nivelului de trai. Incertitudinea și frica pentru ziua de mâine nu sunt doar consecințe ale unei economii fragile, ci și o metodă de a ține voit oamenii în stare de panică.
Singurul politician care a tras semnalul de alarmă!
Președintele ales democratic în 2024, Călin Georgescu, susține că, în România, vom avea o ”apocalipsă economică” și vom ajunge la economia „cămătărească” cu împrumuturi la FMI.
”Pe noi ne paște apocalipsa economică. Noi suntem ca un gospodar care cheltuie tot mai mult, mai mult decât cheltuim și nu mai sunt bani nici măcar de împrumut. În momentul în care bagi țara pe împrumuturi internaționale este în punctul de împrumut cămătăresc. Noi nu mai producem nimic și de aici pleacă totul, pentru că datoria este tot mai mare (…) Nu poți să-ți întreții familia din datorii, se întreține din ceea produce mama și tata”, a spus Călin Georgescu.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, continuă să ne prostească, asemenea lui Florin Câțu, care, în plină pandemie, afirma că economia României „duduie”.
”În niciun caz nu e vorba de o apocalipsă, nu este o situație critică. Este într-adevăr, un an cu foarte multe cheltuieli, un an dificil, tocmai de aceea am luat măsuri pentru a ne încadra în deficitul bugetar de 7%.
Investitorii nu vor pleca din România și oamenii nu vor avea probleme să-și asigure cheltuielile.
Eu trebuie să le spun că în 2025, bugetul de stat asigură achitarea tuturor salariilor, achitarea tuturor pensiilor. Este adevărat, am înghețat salariile și pensiile, dar tocmai pentru a avea parte de stabilitate”, a explicat Tanczos Barna, la Antena 3 CNN.
Economistul șef al Băncii Naționale, Valentin Lazea.
Piețele financiare vor penaliza România!
Pentru anul 2025, există riscul ca Piețele financiare să penalizeze țara noastră, prin retrogradarea rating-ului de țară al României la nivelul „junk” (nerecomandat investițiilor), ceea ce ar face prohibitiv de scumpe sau imposibile împrumuturile externe, așa cum au mai fost în anii ’90.
Influxul de investiții străine directe, care în perioada 1998-2024 s-a ridicat la circa 124 miliarde euro, ar putea seca sau s-ar transforma în ieșiri ale investitorilor.
Fondurile europene, atât de importante în realizarea investițiilor cu bani din afara bugetului, s-ar reduce și ele masiv.
Acestă secătuire a resurselor financiare ar avea drept rezultat următoarele consecințe economice:
Pentru persoanele care au credite imobiliare sau de nevoi personale, o creștere semnificativă a dobânzilor pe care trebuie să le plătească, dacă au luat credit cu dobânzi variabile. Este suficient să ne uităm la tendința ROBOR3 luni care, de la nivelul de 5,58% (în data de 15 noiembrie), a sărit la nivelul de 5,81%, în ultima decadă a lunii noiembrie 2024.
Toate acestea se traduc în zeci/sute de lei în plus de plătit la ratele lunare, în funcție de mărimea și durata creditului.
Pentru personalul bugetar/angajat la stat (1,45 milioane de oameni), vor fi mai puține fonduri la dispoziția bugetului, ceea ce va însemna restrângeri semnificative de personal. Acestea trebuie făcute oricum, pentru reducerea deficitului bugetar.
Dar una este ca aceste restrângeri să fie făcute ordonat, pe o perioadă de șapte ani, beneficiind de fonduri europene și cu totul altceva este ca reducerea să se facă brusc, din cauza încetării finanțării externe.
Pentru cei care au economii în lei, depuse la bancă sau ținute acasă „la saltea”, devalorizarea inevitabilă a leului față de euro și de dolar, care ar rezulta dintr-o restrângere a finanțării externe, ar duce la o putere de cumpărare redusă, cu alte cuvinte la bunuri și servicii mai scumpe și, prin urmare, la creșterea inflației.
Toți salariații care plătesc Contribuții de Asigurări Sociale, fie la Pilonul 2 de pensii, obligatoriu (despre care poate că ei nici nu știu), fie la Pilonul 3, opțional, ar trebui să știe că aceste contribuții își cresc sau își scad valoarea prin investiții ale fondurilor de pensii pe Bursa de Valori.
Beneficiarii direcți sau indirecți ai unor fonduri finanțate prin P.N.R.R., respectiv instalare de panouri fotovoltaice, anvelopare clădiri, tragerea rețelei de gaze, electricitate, canalizare etc., se pot aștepta ca finanțarea respectivă să înceteze brusc, lăsându-i cu lucrările neterminate.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
