2022- 2024. Un popor de sacrificiu! Astăzi, românii mor de foame, în timp ce guvernanții toarnă miliarde în Ucraina. Radiografia unei trădări de țară!
Acest articol reprezintă un demers critic, argumentat și documentat, ce expune în detaliu cum, în timp ce România alocă sume colosale pentru sprijinul Ucrainei, cetățenii români suferă din cauza lipsei investițiilor esențiale în domeniile sănătății, educației și protecției sociale.
Lipsa de transparență și consultare democratică în procesul de alocare a acestor fonduri ridică întrebări serioase despre prioritățile și responsabilitatea celor aflați la conducerea statului, făcând clar că, în absența unui control riguros, viitorul României rămâne în pericol.
Contextul: o criză internă ascunsă sub covorul „solidarității” externe!
În ultimii ani, România a devenit un actor implicat în conflictul din Ucraina, alocând sume amețitoare pentru sprijinul acordat regimului Zelenski. De la începutul războiului din Ucraina în februarie 2022, guvernările din România, indiferent că au fost conduse de Partidul Socisl Democrat, Partidul Național Liberal sau de „tehnocrați vopsiți”, au băgat mâna adânc în buzunarul deja găurit al bugetului de stat, direcționând sume amețitoare spre Kiev.
În timp ce, oficial, autoritățile afirmă că acest sprijin este un act de solidaritate internațională și o necesitate strategică în contextul agresiunii ruse, realitatea este că resursele unei țări deja afectate de crize economice, sociale și infrastructurale se varsă fără discernământ în sprijinul unei alte națiuni.
În acest timp, spitalele din România se prăbușesc, școlile tremură de frig și igrasie, iar pensionarii sunt umiliți cu pensii de mizerie, mai mici decât costul facturilor la energie.
Datele oficiale confirmă: peste 2 miliarde de euro au fost cheltuiți, Oficial, de statul român în perioada 2022–2024 pentru a susține averea și regimul Zelenski, și asta doar în mod transparent.
Sume necontabilizate corect, ajutoare mascate, donații „militare” despre care nu se mai știe nimic, deconturi dubioase, scheme de transport și contracte obscure fac ca suma reală să fie, potrivit unor surse neoficiale din Ministerul Afacerilor Externe și Curtea de Conturi, mai aproape de minimum 3,5-4 miliarde de euro.
În contextul în care bugetul național este deja tensionat de deficite semnificative, aceste sume subminează profund capacitatea statului de a investi în sistemele interne de sănătate, educație, protecție socială și infrastructură.
Într-un stat în care guvernul se împrumută cu miliarde de euro lunar pentru a plăti pensii și salarii, acest efort financiar este nu doar o trădare a interesului național, ci o crimă economică și morală împotriva propriului popor.
Ajutoare directe: râu de bani pentru Kiev!
1.Ajutorul militar.
Deși autoritățile române refuză sistematic să ofere detalii din cauza sumelor exorbitante cheltuite, diverse surse internaționale, inclusiv Forbes, Politico, Kyiv Independent, menționează că România a furnizat către Ucraina nu doar echipamente și muniție, ci și sprijin logistic și facilități de transport.
Conform datelor oficiale prezentate de Institutul Kiel pentru Economia Mondială, contribuția României se ridică la peste 1 miliard de euro, dintre care aproximativ 990 de milioane au fost direcționate spre cheltuieli militare.
Aceste fonduri includ achiziționarea și transportul de arme, vehicule blindate, muniție și alte echipamente esențiale pentru funcționarea armatei ucrainene.
Documentele guvernamentale oficiale insinuează că această investiție este vitală pentru securitatea regională, însă realitatea este că, în timp ce se întocmesc astfel de contracte, spitalele românești se prăbușesc, iar fondurile esențiale pentru medicamente și tratamente de urgență sunt insuficiente.
Estimările modeste vorbesc de peste 300 de milioane de euro doar în echipamente și muniție.
2.Sprijinul umanitar și economic:
Pe lângă ajutorul militar, s-au alocat și sute de milioane de euro pentru sprijinul umanitar: cazare, hrană, transport și servicii medicale pentru refugiații ucraineni.
De exemplu, în luna februarie 2024, Guvernul a aprobat un pachet de 126 de milioane de euro destinat facilitării exporturilor agricole ucrainene prin porturile românești, acțiune care a servit drept mască pentru realitatea crudă din interiorul țării.
Totodată, s-au înregistrat situații în care autoritățile locale au raportat întârzieri în decontarea sumelor destinate refugiaților, o situație absurdă, având în vedere că, zilnic, se plătesc sume ce depășesc 350.000 de euro pentru asigurarea condițiilor minime pentru un număr mic de persoane, în timp ce mii de români se luptă să-și asigure un trai decent.
Deci, au fost cheltuite minimum 500 de milioane de euro, în total, pentru sprijinul refugiaților, respectiv transport, cazare, masă, servicii medicale și educaționale și multe, multe altele de care noi, românii, nu avem parte și nu le vom cunoaște niciodată
De asemenea, au fost cheltuite alte zeci de milioane de euro sub formă de granturi, sume nerambursabile oferite Ucrainei, facilități, stimulente și scutiri de taxe.
3.Cheltuieli indirecte și costuri ascunse:
Nu toate cheltuielile sunt reflectate clar în rapoartele publice. Infrastructura de transport folosită pentru tranzitul echipamentelor, întreținerea infrastructurii vamale și feroviare, costuri cu forțele de ordine și serviciile implicate în tranzitul permanent de mărfuri și persoane, costuri cu protejarea infrastructurii de atacurile cu drone rusești, costurile cu întreținerea facilităților logistice, cheltuielile de securitate adiacente și alte contracte obscure se adună la sumele alocate oficial.
Se estimează că în perioada 2022–2024, cheltuielile indirecte legate de sprijinul pentru Ucraina au contribuit la creșterea deficitului bugetar al României cu aproximativ 12 miliarde de euro, afectând serios stabilitatea financiară a statului.
Potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială, România a ocupat locul 19 în topul țărilor donatoare pentru Ucraina.
Toate acestea, în timp ce cetățeanul român mediu s-a trezit cu prețuri dublate la alimentele de bază, gaze și curent electric.
Românii, cetățeni de mâna a doua în propria țară!
În paralel cu revărsarea de fonduri spre sprijinul Ucrainei, situația în plan intern se agravează exponențial. România se confruntă cu o criză reală în domeniul sănătății, al educației și, cel mai tragic, în cel al securității alimentare.
În contrast flagrant cu sumele direcționate către Ucraina, guvernele de la București au înghețat investițiile în spitale, școli și infrastructură pentru cetățenii români. Câteva realități revoltătoare:
1.Sănătatea, un sistem în colaps!
În timp ce banii noștri sunt repartizați ajutorului extern, spitalele românești continuă să funcționeze cu resurse extrem de limitate. Listele de așteptare pentru operații salvatoare se măresc alarmant, iar lipsa investițiilor în echipamente medicale moderne a transformat instituțiile de sănătate în adevărate „cămine de suferință”.
Statisticile arată că România se află printre țările europene cu cel mai mare număr de decese evitabile din cauza lipsei de tratamente corespunzătoare.
În acest context, alocarea unor sume amețitoare către Ucraina devine nu doar o greșeală strategică, ci și un act de trădare împotriva populației, lăsându-i pe români la proprii riscuri.
Lista de așteptare pentru operații salvatoare este de luni sau ani. Spitalele județene, în special în Moldova și Oltenia, funcționează în regim de avarie. Bugetul Sănătății pe 2024 este sub 6% din Produsul Intern Brut, deși România e pe primul loc în Europa la decese evitabile.
2.Educație, o generație în derivă!
În școli, în special în mediul rural, infrastructura este deplorabilă. Multe instituții de învățământ nu dispun de condiții igienice de bază, iar lipsa fondurilor a dus la închiderea unor clase sau chiar instituții întregi.
În timp ce se alocă bani pentru sprijinul extern, generațiile viitoare de români sunt private de șansa unui sistem educațional modern și adaptat necesităților unui secol al 21-lea.
40% dintre școlile din mediul rural nu au toalete în clădire, iar peste 3.500 de clădiri nu au autorizație sanitară. În același timp, copiii ucraineni beneficiază gratuit de acces în sistemul educațional românesc, uneori în condiții superioare celor oferite elevilor români.
3.Pensionarii, sacrificați pe altarul „solidarității” internaționale!
Un alt segment de populație grav afectat sunt pensionarii, care primesc pensii de mizerie, în marea majoritate a cazurilor sub pragul necesar unei vieți decente.
În ciuda faptului că România se laudă cu sprijinul acordat altor state și cu presupusele avantaje ale securității regionale, realitatea este că milioane de pensionari se luptă să-și plătească utilitățile, iar inflația erodează rapid puterea de cumpărare a acestor sume.
Pensia minimă a rămas în jur de 1.200 lei net, în timp ce inflația cumulată pe ultimii trei ani a depășit 50%. În același timp, România plătește subvenții și facilități sociale pentru zeci de mii de ucraineni stabiliți temporar pe teritoriul național.
4.Foamea și insecuritatea alimentară!
În ciuda potențialului agricol al României, investițiile în agricultură și infrastructura rurală au fost marginalizate, iar fondurile ce ar fi putut sprijini micii producători au fost redirecționate spre proiecte externe.
Rezultatul? Mulți fermieri sunt forțați să abandoneze terenurile cultivate, prețurile la alimente se ridică vertiginos, iar mulți cetățeni se confruntă cu insecuritate alimentară. În timp ce România cheltuiește miliarde pentru Ucraina, poporul român se luptă pentru a-și pune pe masă pâinea zilnică.
Așadar, fostul guvern condus de Marcel Ciolacu, cu binecuvântarea „președintelui parteneriatului strategic”, Klaus Iohannis, a decis că românii pot aștepta. Să moară în spitale, să mănânce mai puțin, să îndure facturi uriașe. Pentru că banii țării nu mai sunt pentru ei.
Analiza legislativă și constituțională a deciziei de cheltuire
Un aspect crucial al acestei situații este că decizia de a direcționa resurse importante către sprijinul Ucrainei a fost luată fără o consultare democratică adecvată.
Conform articolului 80 din Constituția României, președintele este reprezentantul statului în relațiile internaționale, dar orice tratat sau acord cu impact major asupra suveranității trebuie să fie aprobat de Parlament, conform articolului 133 alin. (2).
În această situație, se poate argumenta că semnarea acordului de către Klaus Iohannis, fără susținerea Parlamentului și fără dezbaterea publică necesară, încalcă principiul separației puterilor și suveranitatea democratică a României.
Mai mult, Legea nr. 24/2000, care reglementează organizarea și funcționarea Guvernului, impune ca deciziile cu impact major asupra politicii externe și a cheltuielilor strategice să fie luate în consultare cu organele legislative și cu instituțiile relevante ale statului.
Astfel, direcționarea fondurilor în sume amețitoare către Ucraina, pe fondul unui deficit deja alarmant și a unei situații de criză pe plan intern, ridică semne de întrebare privind legalitatea și legitimitatea acestor acțiuni.
Critica politică și morală a sacrificiului național!
Dincolo de problemele legislative, fundalul acestei decizii trădează o orientare profundă spre priorități externe, ignorându-se nevoile reale ale poporului român.
Este imperativ să ne întrebăm: cum de, într-un stat cu resurse limitate și cu probleme structurale majore, se permite ca miliarde de euro să fie redirecționate către sprijinul unei alte națiuni?
Această politică se înscrie într-o strategie globalistă, în care interesele internaționale par să aibă prioritate față de suferința și nevoile cetățenilor.
În loc să se investească în modernizarea infrastructurii interne, în crearea de locuri de muncă, în îmbunătățirea condițiilor de trai pentru cei mai vulnerabili, guvernanții aleg să aloce resurse către proiecte externe, transformând România într-un veritabil bancomat al solidarității externe.
Repercusiunile asupra economiei și societății românești
1.Deficitul bugetar și riscurile economice:
Cheltuielile externe masive, în contextul unei economii fragilizate, au condus la acumularea unui deficit bugetar alarmant. Datele indică faptul că în 2024 deficitul bugetar a fost de 9,3%, afectând capacitatea statului de a răspunde nevoilor interne.
Astfel, împrumuturile externe, cheltuielile de pe termen lung și restanțele financiare se adună, punând România într-o poziție extrem de vulnerabilă pe plan economic.
2.Risc de instabilitate socială:
În timp ce elitele politice se laudă cu sprijinul acordat Ucrainei, viața cotidiană a românilor se deteriorează. Lipsa fondurilor pentru servicii publice, creșterea costurilor de trai, insecuritatea alimentară și reducerea investițiilor în sănătate și educație pot declanșa proteste și tensiuni sociale.
O societate nemulțumită, care se simte trădată de conducătorii săi, este un teren propice pentru instabilitate și conflicte interne, ceea ce nu poate fi decât o amenințare suplimentară la suveranitatea națională.
Concluzii și apel la responsabilitate!
Situația expusă evidențiază un paradox profund: de ce se alege să se cheltuiască miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina, când populația română este lăsată să sufere în condiții precare?
Decizia de a redirecționa fonduri în acest mod nu poate fi justificată din perspectiva interesului național. Într-o democrație sănătoasă, deciziile de o asemenea amploare trebuie să fie supuse unui proces democratic riguros, iar Parlamentul și cetățenii trebuie să fie informați și consultați.
Din punct de vedere legal, semnarea unor astfel de acorduri fără consens parlamentar constituie o încălcare flagrantă a Constituției, care prevede că deciziile majore ce afectează suveranitatea și securitatea națională trebuie să fie aprobate de organele reprezentative ale statului.
Astfel, se deschide o breșă legală care poate conduce la un precedent periculos, în care puterea executivă își asumă prerogative ce ar trebui să fie împărțite și supravegheate de restul instituțiilor statului.
Din punct de vedere moral și politic, sacrificiul pe care îl suportă românii este inacceptabil. În timp ce elitele politice preferă să se alinieze la narațiuni globale și să se implice în „solidaritate internațională”, realitatea este că bugetul național este devorat, iar populația rămâne fără resursele necesare pentru un trai decent.
Miliarde de euro care ar fi putut fi investiți în modernizarea sistemului de sănătate, în susținerea fermierilor, în îmbunătățirea infrastructurii și, nu în ultimul rând, în combaterea foametei și sărăciei din țară, sunt redirecționate către un conflict extern al cărui rezultat este incert și riscant.
Decizia care a dus la dispersarea unor sume amețitoare către Ucraina, fără consensul necesar și în detrimentul unei Românii aflate în criză, este nu doar o abatere de la lege, ci o gravă trădare a intereselor naționale.
Într-un stat condus de principiile supremației legii, nicio decizie de o astfel de amploare nu poate fi luată fără consultarea Parlamentului și a cetățenilor. În lipsa acestei transparențe, România riscă să devină un pion în jocurile geopolitice internaționale, sacrificându-și propriul popor pe altarul unor interese externe ce nu-i aparțin.
Acest material evidențiază, așadar, nu doar o problemă de prioritizare a cheltuielilor, ci o dilemă morală și legală de anvergură, care pune sub semnul întrebării legitimitatea deciziilor guvernamentale și durabilitatea viitorului național în contextul unui mediu geopolitic extrem de volatil.
Guvernanții trebuie să își reamintească faptul că resursele sale finite aparțin în primul rând propriului popor, iar orice politică care trădează această realitate se dovedește a fi un act de neglijență gravă și, implicit, de trădare.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
