2025. Cenzura din Parlament: Dumitru Coarnă, redus la tăcere pentru că a spus adevărul despre falimentul controlat al României.
1. Tăcerea forțată a unui incomod.
Într-un Parlament care a devenit tribună pentru obedienți și servitori ai Sistemului, vocea lui Dumitru Coarnă a fost, astăzi, 7 iulie 2025, redusă la tăcere în mod brutal și nedemocratic.
În timpul unei intervenții programate, fostul deputat PSD, apoi AUR și, recent, SOS România, a încercat să aducă în discuție ceea ce nicio televiziune obedientă, niciun lider de partid și niciun premier nu vrea să audă: faptul că România este jefuită cu acte în regulă, în mod sistematic, de către multinaționale și de o clasă politică trădătoare.
Ce a pățit? Președintele de ședință i-a tăiat microfonul. Fără avertisment, fără dezbatere, fără motiv justificat. Cenzură în toată regula, direct din vârful instituției care pretinde că reprezintă democrația.
Acest gest arată, fără echivoc, că în România anului 2025 nu mai ai voie să spui adevărul dacă nu convine intereselor străine sau camarilei de la putere.
2. Ce a vrut să spună Coarnă: adevăruri interzise!
Coarnă nu venise cu lozinci. Nu venise să se victimizeze. Venise cu cifre, propuneri și avertismente clare. Printre ideile esențiale din discursul său:
- Impozitarea corectă a multinaționalelor, care își externalizează profiturile prin paradisuri fiscale și lasă România doar cu firimituri;
- Creșterea redevențelor la resursele naturale, care sunt astăzi printre cele mai mici din Europa;
- Necesitatea de a proteja bugetul statului prin politici suverane, care să nu mai pună întreaga povară pe umerii cetățeanului român;
- Critica față de politica fiscală actuală care favorizează falimentul gospodăriei românești, în timp ce „investitorii strategici” primesc cadouri fiscale de miliarde;
- Denunțarea unor contracte secrete și a complicității dintre politicienii de la vârf și marile interese externe.
Așadar, Coarnă nu a citit o poezie, nu a declamat vreun pamflet. A vorbit despre realități economice grave, despre suveranitate și despre echitate fiscală. Iar reacția celor de la butoanele instituției? Tăcere forțată, prin tăierea microfonului.
3. De ce se taie microfonul? Când adevărul doare, se aplică bâta parlamentară.
România este, oficial, stat democratic. Constituția garantează libertatea de exprimare. Regulamentul Parlamentului permite intervenții scurte, dar clare, pe teme de interes public.
Când însă aceste intervenții ating inima Sistemului, când sunt expuse mizeriile economice, fiscale și politice ale guvernării, se apasă butonul de panică: „Tăiați-i microfonul!”
Ce deranjează? Ce e de neacceptat?
– Că cineva rostește cuvântul „redevență”?
– Că spune „multinaționalele trebuie să plătească în România, nu în Cipru”?
– Că denunță trădarea bugetară mascată în „investiții străine directe”?
– Că refuză să tacă în fața prăbușirii suveranității fiscale a României?
Acesta este, în fapt, nucleul reacției isterice: cei aflați la putere știu că tot mai mulți români deschid ochii. Știu că orice discurs coerent, bazat pe cifre și pe adevăr, îi dezbracă public de legitimitate. Și atunci aleg soluția stalinistă: suprimă vocile incomode.
E ironic: aceiași politicieni care țipă ca din gură de șarpe pentru „libertăți civile”, „dreptul la opinie”, „diversitate de idei”, sunt exact cei care reduc la tăcere orice voce care iese din corul obedient.
Partide precum PNL, USR, REPER și chiar PSD, în forma actuală, susțin o formă de dictatură, în care nu mai arzi cărți ca în anii ’40, dar tai microfoane, blochezi conturi, închizi pagini de Facebook și interzici conferințe.
Ce s-a întâmplat cu Dumitru Coarnă nu este un incident izolat. Este o practică recurentă:
- În comisii se opresc camerele când vine vorba despre Pfizer, taxe bancare sau redevențe.
- În ședințele plenare se taie microfonul dacă cineva rostește „trădare economică”.
- În presă, orice politician care vorbește despre suveranitate fiscală este etichetat imediat: „putinist”, „populist”, „extremist”.
În realitate, ei nu se tem de idei. Se tem de adevăr. Se tem că românii vor înțelege, în cele din urmă, că sunt jefuiți în plină zi și că instituțiile statului sunt părtașe la acest jaf.
4. Cine este Dumitru Coarnă și de ce îl vor redus la tăcere?
Fost lider de sindicat, fost polițist, fost deputat PSD – Dumitru Coarnă a fost mereu un personaj incomod. Nu este ușor de etichetat, nu e manevrabil.
În 2021, s-a poziționat contra certificatului verde și a fost exclus de facto din PSD. A migrat către AUR, apoi către SOS România, încercând să mențină un discurs suveranist, centrat pe nevoile românilor și nu pe slugărnicia față de „partenerii externi”.
Ce îl face periculos pentru Sistem?
– Nu are schelete în dulap.
– Vorbește liber, fără foaie.
– Are o bază reală de susținere, mai ales în zona sindicală.
– Știe cum funcționează statul, din interior.
– Vorbește despre lucruri reale: buget, taxe, energie, contracte frauduloase, poliția economică a statului.
Pentru acești factori, el trebuie anihilat mediatic. Tăierea microfonului este doar începutul. Urmează demonizarea, discreditarea, blocarea candidaturii, interzicerea aparițiilor în mass-media.
5. România, condusă de slugile multinaționalelor!
Discursul lui Coarnă a deranjat nu doar pentru că a fost clar. A deranjat pentru că a spus răspicat cine conduce cu adevărat România: nu Parlamentul, nu Guvernul, nu Președinția. Ci un sistem opac de interese economice externe, susținut de o clasă politică vândută și de o presă aservită.
România are printre cele mai mici redevențe la petrol și gaze din UE, 13% în loc de 25-30%. Marile corporații IT plătesc impozite minuscule, deși încasează miliarde.
Lanțurile de supermarketuri își trimit profiturile în Olanda, Luxemburg sau Cipru. Totul cu acordul tacit al autorităților. Totul cu girul Bruxellesului. Totul pe spinarea poporului român.
Dumitru Coarnă a spus-o. Clar. Și pentru asta, a fost redus la tăcere.
Concluzie: Cine controlează microfonul controlează adevărul.
În România de azi, democrația e o formă fără fond. Ai voie să vorbești doar dacă ceea ce spui nu deranjează. Dacă rostești adevăruri despre resurse, redevențe, fiscalitate, multinaționale sau trădări economice – ți se închide microfonul, ți se interzice platforma, ți se anulează vocea.
Cazul Dumitru Coarnă este un avertisment pentru toți cei care mai speră că libertatea de exprimare mai înseamnă ceva în această țară. Dacă nu ne revoltăm acum, vom ajunge să trăim într-o dictatură mascată, în care parlamentarii opoziției vor fi ridicați direct din plen, iar adevărul va fi scris de departamentele de Public Relation ale corporațiilor.
Coarnă a fost redus la tăcere azi.
Cine urmează mâine?
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.