2025. Prăduitorii de la Ministerul Apărării Naționale. Astăzi, Generalul de brigadă Ștefan Blaj, generalul care și-a vândut onoarea, mândria și haina militară pentru „doi arginți”! Ștefan Blaj, întruchiparea lăcomiei fără frontiere morale și umane!
1.Generalul de brigadă Ștefan Blaj: simbolul decăderii morale în uniformă militară
Într-o Românie postdecembristă, unde corupția pătrundea adânc în structurile statului, cazul generalului de brigadă Ștefan Blaj a ieșit în evidență ca un exemplu elocvent al degradării morale în rândul elitei militare.
De la un medic respectat în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ștefan Blaj a ajuns să fie condamnat pentru luare de mită, într-un scandal care a zguduit încrederea publicului în instituțiile de apărare ale țării.
2.Ministerul Apărării, o fortăreață de șpăgari, influență și opacitate!
Ministerul Apărării Naționale este, dincolo de aparențele protocolare, una dintre cele mai închise și corupte instituții ale statului român post-decembrist. Fiecare poziție, fiecare grad, fiecare pensie specială este parte dintr-o rețea ierarhică de influență.
Accesul la funcții, la spitale militare, la locuințe de serviciu, la misiuni în străinătate sau la transferuri externe, toate presupun o formă de apartenență la „frăție” sau taxare.
În cadrul Ministerului Apărării, corupția își face drum nu doar în sertarele administrației, ci și prin halatele albe ale medicinei militare. În centrul unuia dintre cele mai spectaculoase cazuri de corupție din anii 2000 s-a aflat un om cu titluri academice, grade militare și reputație medicală: generalul de brigadă medic Ștefan Blaj, o figură aparent impecabilă în uniforma Spitalului Militar Central din București.
Ștefan Blaj a fost un nume cunoscut în cercurile medicale militare.În calitate de șef al Secției Medicale 1 la Spitalul Clinic de Urgență Militar Central din București și conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Blaj părea să întruchipeze idealul medicului militar dedicat.
Cu o carieră solidă și o reputație bine consolidată, nimic nu părea să prevestească prăbușirea sa morală și profesională.
Dar sub acel halat, odată impecabil apretat, zăcea o verigă a sistemului viciat care tranzacționa pe bani grei nu doar favoruri, ci chiar viitorul unor oameni.
3. Mai 2004: Începutul sfârșitului pentru un general!
În primăvara anului 2004, procurorii Parchetului Național Anticorupție au primit informații despre posibile acte de corupție în cadrul concursurilor pentru ocuparea posturilor de medic în rețeaua Direcției Generale a Penitenciarelor.
Investigațiile au scos la iveală că generalul Ștefan Blaj, în calitate de președinte al comisiei de examinare, ar fi pretins sume de bani pentru a furniza subiectele de examen unor candidați.
În dimineața de 3 mai 2004, România se trezea cu un nou scandal. De data aceasta nu era vorba de un politician sau de un afacerist obscur, ci de un general cu rang și renume.
Ștefan Blaj, împreună cu locotenent-colonelul Daniela Negoescu, era prins în flagrant de procurorii Parchetului Național Anticorupție în momentul în care primea 1.300 de dolari de la candidata Tudor Genoveva Iuliana, în schimbul subiectelor pentru un concurs organizat de Direcția Generală a Penitenciarelor.
Procurorii Parchetului Național Anticorupție, în colaborare cu ofițeri ai Direcției Generale de Informații și Protecție Internă, au organizat un flagrant delict în care au fost prinși generalul de brigadă medic Ștefan Blaj și locotenent-colonelul Daniela Negoescu.
Aceștia au fost acuzați că au pretins și primit mită pentru a furniza subiectele de examen unei candidate la un post de medic în rețeaua Direcției Generale a Penitenciarelor.Inițial, suma pretinsă a fost de 4.000 de dolari, redusă ulterior la 2.500, din care au fost primiți efectiv 1.300 de dolari americani.
A doua zi, pe 4 mai, cei doi au fost reținuți pentru 24 de ore, iar pe 5 mai, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile.
Pentru opinia publică, șocul a fost dublu: nu doar corupția în sine, ci și faptul că ea se petrecea într-un domeniu sacrosanct, medicina militară, iar autorul era nu un birocrat banal, ci chiar un conferențiar universitar doctor, autor al unor lucrări științifice și membru fondator în mai multe societăți medicale.
4.Arestul și ancheta: căderea din vârful ierarhiei!
A doua zi, pe 4 mai 2004, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a ambilor inculpați. Generalul a fost dus din spital direct în celulă.
Imaginea unui medic de elită încătușat în timp ce părăsea Spitalul Militar a fost difuzată pe toate canalele și a produs indignare și, în egală măsură, consternare.
Între timp, ancheta a scos la iveală detalii și mai tulburătoare: în biroul lui Ștefan Blaj au fost găsite sume de bani și titluri de valoare de peste 100.000 de euro.
Această descoperire a dus la sesizarea Comisiei de cercetare a averilor, în baza Legii nr. 115/1996 privind controlul averii demnitarilor și funcționarilor publici. Deși presa a relatat intens această descoperire, rezultatele anchetei de avere au rămas învăluite în tăcere. Niciodată nu s-a comunicat public ce s-a întâmplat cu acei bani.
5.Procesul și verdictul: o condamnare cu suspendare!
La numai câteva săptămâni, pe 25 mai 2004, generalul și colaboratoarea sa au fost trimiși în judecată. Procurorii militari au formulat acuzația de luare de mită în cazul lui Ștefan Blaj, respectiv de complicitate în cazul Danielei Negoescu.
Pe parcursul anchetei, ambii au fost puși în libertate. Pe 6 septembrie 2004, un complet de nouă judecători a decis înlocuirea arestului preventiv cu măsura interdicției de a părăsi localitatea.
În 2005, după un proces discret, fără străluciri mediatice, Ștefan Blaj a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare, iar Negoescu a primit o pedeapsă similară. Decizia a devenit definitivă în septembrie 2006.
Nemulțumit de condamnarea primită, infractorul dovedit Ștefan Blaj a depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, susținând că i-au fost încălcate drepturile la un proces echitabil și la viață privată.CEDO a respins toate plângerile, considerându-le neîntemeiate.
Decizia de condamnare a rămas definitivă prin decizia nr. 380 din 25 septembrie 2006.
Pedepsele blânde au ridicat multe semne de întrebare: cum putea un general acuzat că a cerut mită pentru a influența un concurs național să fie lăsat să plece acasă?
De ce nimeni nu a mai investigat proveniența celor 100.000 de euro? Și cum a fost posibil ca un asemenea dosar să nu aibă niciun fel de reverberație în ierarhia militară sau politică?
6.Legătura cu masoneria și „lojele patriotice”!
Conform unor surse, Ștefan Blaj este asociat cu Loja masonică Hermes din București.În România, apartenența la o lojă masonică poate indica existența unor conexiuni influente în diverse domenii, inclusiv în politică, administrație și afaceri.
Informațiile privind apartenența unor generali sau colonei la loji masonice din București, precum Concordia, Pythagora sau Frăția Justiției, completează tabloul unui sistem paralel de putere, în care jurământul față de „frăție” bate jurământul militar.
Protecția reciprocă, lobby-ul pentru avansări, numiri și mușamalizări de dosare se face în spatele ușilor închise, într-un ritual al complicității care scapă oricărei forme de control democratic.
7.Ștefan Blaj post-condamnare: pregătirea viitorilor medici șpăgari!
Condamnarea n-a însemnat finalul carierei publice pentru generalul Ștefan Blaj. Deși nu a mai apărut oficial în funcții militare active, a continuat să fie prezent în spațiul medical.
În mod ironic, pentru un om condamnat definitiv pentru luare de mită într-un concurs profesional, Ștefan Blaj a continuat să participe la formarea generațiilor viitoare de medici șpăgari. A fost asociat ani buni cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, dar nu a existat nicio informare publică despre excluderea sa din mediul universitar după condamnare.
Totodată, nici Comisia de etică, nici Ministerul Apărării Naționale nu au oferit vreo explicație privind continuarea activității sale în diverse forme în mediul medical.
Este important de menționat că, în ciuda condamnării pentru luare de mită, Ștefan Blaj a reușit să își mențină o carieră activă în domeniul medical și academic. Această situație ridică întrebări despre modul în care sistemul profesional și instituțional din România gestionează cazurile de corupție în rândul cadrelor medicale de rang înalt.
8.O justiție oarbă, selectivă, coruptă și influențată!
Cazul Ștefan Blaj este emblematic pentru o problemă mai largă din România: sistemul de justiție și sancțiunile aplicate în cazul „gulerelor albe” din instituțiile statului.
Deși probele erau solide, înregistrări ambientale, bani marcați, mărturii, pedeapsa finală a fost una minimă, ca în cazul unui găinar care a furat o pâine. Nici măcar acea sumă impresionantă de 100.000 de euro, găsită în birou, nu a dus la o anchetă de spălare de bani sau evaziune fiscală.
Fără confiscarea averii, fără excluderea din funcțiile publice și fără măsuri etice post-condamnare, cazul Blaj rămâne o lecție amară despre cum corupția poate fi nu doar tolerată, ci și uitată în România.
Tribunalele militare, Curțile Militare de Apel și Parchetele Militare funcționează ca filtre de protecție pentru ofițeri, nu ca instituții judiciare imparțiale.
Ele fac să „dispară” dosare, temporizează decizii, și oferă condamnări simbolice, aproape niciodată cu executare. Justiția militară este justiție pentru castă, nu pentru adevăr.
Până și rechizitoriul Parchetului admite că Ștefan Blaj și Negoescu nu erau la prima faptă. Surse judiciare menționau, încă din 2004, că Negoescu era „în vizorul procurorilor militari de câțiva ani”, dar nicio acțiune nu a fost demarată.
Aceasta este o confirmare indirectă că structurile de forță, militare și judiciare, se protejează reciproc. Ștefan Blaj era nu doar medic, ci șeful Clinicii Medicale 1 a Spitalului Militar Central, adică o poziție de vârf într-o instituție-cheie a armatei.
Astfel, nu putem vorbi de „doi medici corupți”, ci de vârfuri ale ierarhiei medicalo-militare, implicate în traficul de posturi.
Descoperirea celor peste 100.000 de euro în biroul lui Blaj ar fi trebuit să deschidă un dosar separat de îmbogățire ilicită, conform Legii 115/1996. A fost sesizată comisia de cercetare a averilor, dar nu există niciun rezultat public în acest sens. Cazul a fost mușamalizat discret, ca multe altele.
9.Pensii speciale pentru corupți cu suspendare!
Generalul Ștefan Blaj, deși condamnat, nu și-a pierdut pensia militară specială. De ce? Pentru că legea nu prevede în mod explicit anularea pensiei în cazul condamnărilor cu suspendare.
Cu alte cuvinte, poți fura, poți fi condamnat, dar cât timp nu faci pușcărie efectiv, statul te răsplătește în continuare. Acesta este principiul funcțional al sistemului militaro-bugetar românesc: „ciordește cu grijă și ești asigurat pe viață.”
Cazul Blaj – Negoescu nu este singular. În 2002, 2007, 2011 și 2018 au existat multiple semnalări privind vânzarea subiectelor de concurs pentru spitalele militare din București, Târgu Mureș și Constanța.
Sumele au variat între 1.500 și 10.000 de euro per post, în funcție de specializare și grad. Nicio condamnare, niciun comunicat. Doar excluderi „disciplinare” sau pensionări „anticipate”.
10.Unde este Corpul de Control al MApN?
Oficial, Ministerul Apărării are un „Corpul de Control” care trebuie să verifice integritatea și respectarea normelor interne. În practică, acest organism este o ficțiune birocratică, folosită doar pentru hărțuirea celor incomozi și pentru protejarea rețelelor interne.
Niciun dosar major de corupție din ultimii 20 de ani nu a fost declanșat de Corpul de Control al Ministerului Apărării, ci de Parchetul Național Anticorupție sau de denunțători.
11.Concluzie!
Generalul Blaj a fost o figură atipică: nu un baron local, nu un politician, ci un intelectual, un medic, un formator de opinie în domeniul sănătății. Și totuși, pentru 1.300 de dolari, a fost dispus să compromită un concurs profesional.
Poate părea o sumă infimă pentru cineva cu peste 100.000 de euro în birou, dar poate tocmai acolo stă esența sistemului: nu suma, ci mecanismul.
Un sistem în care accesul la profesie se cumpără, iar funcția publică devine instrument de negociere, nu de merit. Într-un astfel de sistem, generațiile viitoare nu mai învață anatomie sau cardiologie. Învață că valoarea nu contează și că, în România, corupția se prescrie, se suspendă sau se iartă.
Cazul generalului Ștefan Blaj este doar o fereastră mică într-o cetate de beton a complicității, corupției și impunității. Sistemul militar românesc, în special în zona medicală și logistică, este unul dintre cele mai corupte din Europa, dar bine camuflat sub imaginea de „disciplină și onoare”.
În realitate, avem o mafie cu epoleți, care nu răspunde nici în fața legii, nici în fața poporului.
Fără destructurarea acestor rețele de interese, fără desființarea pensiilor speciale pentru condamnați, fără lichidarea justiției militare ca entitate paralelă și fără transparență în structurile militarizate ale statului, România va continua să fie un stat capturat și protejat de cei care poartă stele pe umeri, dar fură din umbră.
Cazul generalului de brigadă medic Ștefan Blaj și al locotenent-colonelului Daniela Negoescu nu este doar un episod de corupție individuală. Este o radiografie a unui întreg sistem în care influența, mita și protecția ierarhică militarizată transformă o rețea de sănătate publică într-o mafie medicală cu uniforme.
Deși faptele au fost probate în flagrant, cu bani marcați și cu mărturia denunțătorului, candidata Genoveva Iuliana Tudor, finalul dosarului a fost o condamnare cu suspendare, ceea ce în termeni de justiție reală înseamnă: zero zile de pușcărie.
Povestea lui Ștefan Blaj este o lecție dureroasă despre cum lăcomia și lipsa de scrupule pot distruge cariere strălucite și pot submina încrederea publicului în instituțiile fundamentale ale statului. Este un avertisment că onoarea și integritatea nu sunt doar cuvinte goale, ci valori esențiale care trebuie păstrate cu sfințenie, mai ales de cei care poartă uniforma militară.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Surse utilizate:
b1tv.ro+1nicolaebalint.wordpress.com+1
