2025. Propaganda neobolșevică în slujba lui Nicușor Dan!
Într-o țară în care încrederea în partide este la cel mai jos nivel din ultimii 30 de ani, noul Dumnezeu al politicii românești este algoritmul. Și niciun candidat n-a fost mai bine servit de rețelele de influenceri, strategi de imagine, așa-ziși „jurnaliști independenți” și experți în comunicare virală, decât Nicușor Dan.
Pe fondul prăbușirii credibilității partidelor Național-Liberal și Social Democrat, o mână de oameni cunoscuți în spațiul digital i-au redesenat imaginea lui Nicușor Dan, transformându-l dintr-un birocrat impersonal într-un „reformator providențial”.
Fraudarea alegerilor nu se face doar în secții de votare sau în camerele obscure ale Autorității Electorale Permanente, ci începe cu mult înainte, în laboratoarele de propagandă, acolo unde este creat un „lider providențial” din nimic.
În România anului 2025, această „creație” a fost Nicușor Dan, matematicianul blazat, lipsit de carismă, transformat brusc, aproape mistic, în „salvatorul națiunii” printr-o campanie furibundă de imagine, dusă nu de partide, ci de o rețea obscură de influenceri, grupuri de experți și agenții de comunicare infiltrate ideologic.
Tiktokeri, vloggeri, streameri și „analiști de Instagram” cu milioane de urmăritori au început, începând cu februarie 2025, să rostogolească același mesaj sincronizat: „Singura salvare este Nicușor Dan”, „E tăcut, dar eficient”, „E curat, nu e ca ceilalți”, „Fără el, ne întoarcem în epoca democrat-liberală”.
Un mesaj simplu, repetitiv, dar care a prins la o generație crescută pe memă și senzațional. Cei care nu l-au susținut pe Nicușor Dan au fost rapid marginalizați, demonizați sau pur și simplu „restricționați”.
Fără partid, dar cu rețea. Rețeaua influenței
Cu un limbaj rigid, o prezență publică ternă și zero carismă în confruntările directe, Nicușor Dan nu ar fi fost niciodată un favorit electoral în România profundă. Și totuși, a câștigat. Pentru că alții au vorbit în locul lui. Și au vorbit tare.
În perioada martie–mai 2025, nume sonore din zona de influenceri online au făcut campanie mascată, pseudo-civică, fără a declara explicit sprijinul politic, dar repetând aceleași mesaje-cheie:
- „Nicușor e singura alternativă civilizată.”
- „Ceilalți sunt extremiști, el e omul educat și rațional.”
- „Nu e perfect, dar măcar nu e corupt.”
Acești influenceri au funcționat ca megafone paralele ale unei campanii care n-a respectat deloc neutralitatea platformelor sociale, fiind amplificați constant de Facebook, YouTube, TikTok și Instagram.
Influencerii rețelei de propagandă!
Printre cei mai vizibili susținători „din convingere” ai lui Nicușor Dan s-au remarcat:
- Andrei Z, autointitulat „reformator al sistemului politic”, fost colaborator al campaniei Uniunii Salvați România din 2020, a difuzat, pe TikTok, zeci de videoclipuri pro-Nicușor Dan în săptămânile premergătoare votului, inclusiv unul în care afirma că „Dacă nu votați cu Nicușor, meritați să fiți săraci”.
- Iulia N, o prezență constantă în campaniile Organizațiilor NonGuvernamentale cu finanțări externe, a creat, pe Instagram și YouTube, o serie video cu titlul „Ce-ar face Nicușor?”, în care îl glorifica în mod grotesc, afirmând că „e singurul român care n-ar fi furat niciodată dacă ar fi fost în locul lui Iisus pe cruce”.
- Radu T, cunoscut ca „Radu Votul”, fost prezentator la un canal de YouTube cu finanțare germană, și-a reluat activitatea exclusiv pentru a produce conținut electoral pro-Nicușor, susținând că are informații „din interiorul NATO” care îl recomandă pe acesta drept „singurul lider pe care Statele Unite îl acceptă la Cotroceni”. O minciună grosolană, tipic globalistă.
- Cristian Presura, fizician, autor și influencer științific. În săptămâna dinaintea alegerilor, a postat pe YouTube un video cu titlul „De ce avem nevoie de minte limpede, nu de scandal?”, o analiză aparent obiectivă despre politică și educație, în care concluzia era subtilă: „E timpul să dăm o șansă celor care nu țipă, ci construiesc”. Comentariile, în proporție covârșitoare, interpretau mesajul ca un sprijin pentru Nicușor Dan.
- Andrei Crăciun, jurnalist freelancer și autor de texte emoționale. A publicat o serie de postări pe Facebook, în care îl descria pe Nicușor ca „omul timid, dar onest, fără apartenențe toxice”, contrastând cu „huliganii și peremismul reactivat”, referire voalată la George Simion și Diana Șoșoacă.
- Oana Pellea, actriță și voce activă în spațiul civic. Deși nu a menționat nume, a scris pe 15 mai: „Votez cu cel care n-a fost niciodată acuzat de corupție. Cu cel care merge pe jos. Cu cel care n-are „Relații Publice”, dar are creier.”
- Codin Maticiuc, influencer urban, filantrop și actor din cauza banilor pe care îi are. A postat pe 17 mai 2025 o poveste în care spunea: „Nu vreau scandalagii. Nu vreau social-democrați reîncălziți. Îl vreau pe ăla care tace și face.” Clipul a fost preluat de conturi precum „Tinerii votează rațional”, „UrbanVote” și „Europa 2030”.
- Mihai Zgârie-Brânză, vlogger și content creator politic. În contextul uni podcast a discutat despre „necesitatea unui președinte tehnocrat, lipsit de radicalisme” și a prezentat un grafic fabricat cu scoruri fictive în care Nicușor Dan apărea drept „cel mai compatibil cu valorile europene”.
- Dorian Popa, influencer de lifestyle. Nu a spus numele lui Nicușor Dan, dar a postat o filmare în care mergea spre o secție de votare, flancat de bannere din campanie, spunând: „Votăm viitorul, fraților. Fără scandal, fără populiști!”
- Deliric și D.O.C., artiști rap, promovați prin campania „Rap pentru Democrație”. Au publicat piese scurte pe TikTok, cu versuri ca: „Cu Nicușor, fără gunoi / cu băieții ăia, o luăm înapoi”. Videoclipurile au fost repostate inclusiv de ONG-uri pro-marxiste.
Acuzațiile: influenceri, contracte și finanțare mascată
Deși nu există dovezi oficiale că acești influenceri au fost plătiți direct de echipa de campanie a lui Nicușor Dan, în spațiul public au apărut acuzații susținute de filmări și capturi de ecran, conform cărora platforme precum „Restart România”, „Funky Citizens”, „Declic” și „VotCorect” ar fi derulat campanii sponsorizate cu bugete de sute de mii de euro, în care acești influenceri erau invitați sau parteneri de conținut.
Un document atribuit unei surse anonime din Uniunea Salvați România, publicat pe canalul Telegram „Lege și Vot”, arată existența unui buget de 480.000 euro pentru „campanie civică digitală”, gestionat de Organizația NonGuvernamentală „România Reformată”.
Potrivit aceluiași document, la punctul 4 era notat: „Colaborare cu influenceri – obiectiv: conversie către vot rațional / tehnocratic”. Mențiunea: „Fără menționare explicită a candidatului.”
Un studiu realizat de Asociația pentru Media Independentă arată că, în perioada 1–17 mai, postările cu conținut pro-Nicușor Dan aveau de 2,5 ori mai multă vizibilitate decât cele critice, iar videoclipurile cu un mesaj suveranist sau anti-marxist au fost retrogradate automat de algoritmul platformelor utilizate.
Toți acești influenceri au fost sincronizați la nivel de mesaj, tonalitate și timing. Din surse difuzate pe grupurile Telegram și investigate de jurnaliști independenți de la canalul „Vot FurAT”, se vorbește despre sume care ajung și la 300.000 de euro pentru fiecare influencer major implicat în campanie.
De unde provin acești bani? Cine i-a livrat și prin ce entități? Până azi, nicio autoritate fiscală nu a verificat traseul acestor fonduri. Și nu întâmplător.
Tehnici de manipulare folosite!
Campania online nu a fost una clasică, ci a inclus metode moderne de inginerie psihologică, respectiv:
- Video-uri cu inteligență artificială în care Nicușor Dan părea să țină discursuri motivaționale, generate automat, în diverse limbi. Unele au fost detectate de platforma Telegram ca fiind deepfake-uri produse în afara țării, dar redistribuite masiv în România.
- Campanii sponsorizate pe TikTok și YouTube Shorts, în care influenceri precum Mihai T., fost membru al Uniunii Salvați România, și Adelina V., promovau conținut anti-Simion, prezentându-l ca pe un „pericol rusesc” și folosind montaj audio din filme de propagandă sovietică pentru a-i asocia imaginea cu „dictatorul”. În schimb, Nicușor Dan apărea „luminos”, „civilizat”, „european”.
- Testimoniale false de la presupuse cadre medicale sau profesori universitari, ulterior descoperite a fi actori contractați pe platforme internaționale de tip Fiverr.
Cultul „Omului bun, dar neînțeles”!
Acest cult a fost pilonul propagandei: Nicușor Dan – antisistem, dar susținut de toate sistemele de influență. Fără partid, dar cu susținerea totală a influencerilor din bula progresistă. Fără bani, dar cu expunere media mai mare decât toți ceilalți candidați la un loc. Cum a fost posibil?
Pe canalul Telegram „Alegeri Furate 2025”, un utilizator anonim, pretins fost colaborator al unui ONG partener USAID, susținea că în spatele campaniei ar sta o „coaliție internațională” de think tank-uri europene, printre care și „European Values Center” (Cehia) și „Institutul Aspen România”. Nicio instituție a statului nu a infirmat, dar nici nu a investigat aceste afirmații.
În concluzie:
Într-o țară în care peste 60% dintre tineri își iau informațiile de pe rețele sociale, influencerii nu mai sunt doar formatori de opinie, sunt instrumente de campanie electorală. În cazul lui Nicușor Dan, fără să se murdărească direct cu partid, alianță sau platou T.V., o rețea vastă de voci digitale a făcut munca murdară, prezentându-l ca un reformator, om al elitei educate, alternativa „corectă”.
Românii nu au fost convinși, ci manipulați. Au fost supuși unei operațiuni coordonate de metamorfozare a unui tehnocrat plictisitor într-un mesia democratic. Un „cult al salvatorului” ridicat artificial de rețele externe și propagat prin „soldați digitali”, influencerii. Ce a lipsit? O întrebare simplă: Cui folosește?.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.