2025. Zelenski, călăul propriului popor!
1.200 de morți abandonați în camioane frigorifice, la granița Ucraineano – Rusă, în timp ce regimul nazisto-progresist de la Kiev face Public Relation de război!
Capitolul I – Eroi în cuvinte, gheață în camioane. Zelenski, profitorul cadavrelor.
Camioane frigorifice aliniate la graniță. Uși sigilate. Înăuntru, 1.200 de trupuri neînsuflețite ale soldaților ucraineni. Nu e o scenă dintr-un documentar despre Holocaust, ci o realitate din 2025, în plin secol XXI. Și, mai ales, în plin delir propagandistic susținut de elitele euro-atlantice.
Într-o decizie șocantă, regimul Zelenski a anunțat „pe termen nedeterminat” suspendarea schimburilor de prizonieri și refuzul de a prelua cadavrele propriilor militari.
Ați citit bine: Ucrainei i-au fost oferite cadavrele celor care au murit în linia frontului, iar regimul de la Kiev a spus „nu”.
De ce? Pentru că nu le pasă, pentru că nu mai au unde să-i îngroape, nici cu ce să-i plângă. Mortul e periculos. Mortul înseamnă întrebare, indignare, adevăr. Iar adevărul e cel mai mare dușman al unei dictaturi progresist-globaliste care trăiește din Public Relation și minciună.
Presa occidentală tace. Dacă era Rusia în locul Ucrainei, CNN, BBC, Le Monde și Deutsche Welle ar fi urlat „crime de război”. Dar pentru Zelenski e „o chestiune de logistică”. Cadavrele nu se mai potrivesc în discursul eroic al libertății.
Nu mai sunt „eroi”, ci dovezi. Dovezi ale dezastrului unui regim care își trimite bătrânii, copiii, invalizii la moarte, dar refuză să-și îngroape victimele. Cadavrele devin inutile odată ce au servit scopul propagandei.
Capitolul II – Prizonierii refuzați: tineri, răniți și bolnavi. Nazism modern în acțiune!
Refuzul nu a vizat doar morții, ci și prizonierii de război. Tineri capturați de ruși, răniți, bolnavi, unii mutilați. În mod normal, aceștia ar fi fost preluați în baza convențiilor internaționale. Însă Kievul a decis să rupă orice proces de schimb, fără nicio explicație coerentă.
Asta nu mai e strategie militară. Este o formă de selecție ideologică. Exact ca în regimurile totalitare care preferau să piardă ostașii decât să admită o înfrângere.
Exact ca în vremea în care Stalin refuza să repatrieze prizonierii sovietici pentru că deveniseră „contaminați” de ideile Occidentului.
Zelenski refuză azi propriii soldați, pentru că sunt o piedică în PR-ul occidental. Sunt băieții săraci și românii din regiunile uitate, care nu au plecat în Germania sau Polonia. Sunt cei care nu au avut pile, care au fost aruncați în bătaia gloanțelor ca „material de front”.
În spatele refuzului de a-i recupera nu stă neputința, ci cinismul. Într-o țară în care femeile sunt mobilizate la Kiev și adolescenții sunt ridicați cu forța de pe străzi, cei capturați sunt considerați slabi, trădători, rușinoși.
Cine se întreabă de ce tot mai mulți tineri ucraineni fug din țară, să privească aceste decizii. Regimul Zelenski nu doar că își trimite poporul la moarte, dar refuză să-l mai aducă acasă.
Capitolul III – Ipocrizia supremă: summituri, selfie-uri și promisiuni goale în timp ce morții putrezesc la graniță!
Zelenski era la o conferință internațională despre democrație și libertate în timp ce 1.200 de trupuri stăteau în camioane frigorifice. Dădea mâna cu Biden, făcea poze cu Macron și își strângea pantofii verzi de clovn pentru următorul discurs în Parlamentul European.
Ipocrizia acestui circ este devastatoare. Pe de o parte, se discută despre „respectarea drepturilor omului”, „valorile europene”, „reziliență democratică” și „cea mai prețioasă resursă este omul”. Pe de altă parte, morții nu mai încap în cimitire, iar prizonierii sunt aruncați ca rebuturi.
Niciun lider occidental nu a întrebat de ce Ucraina nu își recuperează morții. Nicio televiziune nu a investigat cine sunt cei 1.200 de oameni care așteaptă în camioane, la temperaturi de -10°C, să fie înmormântați.
Summiturile și forumurile devin cortine. Între timp, realitatea e una de cimitire săpate în grabă, de părinți care își caută copiii pe Telegram, de văduve ignorate și de un popor epuizat, dar obligat să „creadă” în victorie.
Într-un teatru grotesc, Zelenski joacă rolul „comandantului suprem”, în timp ce oamenii săi mor în tăcere, în frig, în uitare. Iar restul lumii aplaudă.
Capitolul IV. Ucraina ca experiment globalist. Zelenski, simbolul unui război al Vestului, plătit cu viețile ucrainenilor!
De la început, războiul din Ucraina a fost vâzut ca o luptă între bine și rău. Dar adevărul e altul: Ucraina este un câmp de testare. Un teren de sacrificiu.
Războiul nu mai e despre Crimeea, Donbas sau NATO. Este despre bani, arme, resurse, ideologie și putere. SUA livrează armament, Europa plătește, iar Ucraina oferă sânge.
Zelenski a fost creat, susținut și promovat de o mașină globalistă care are nevoie de simboluri „cool” pentru a-și justifica politicile. El nu este liderul unui popor, ci un agent de PR al unui conflict care nu e al lui.
În timp ce ucrainenii își îngroapă copiii sau fug din țară, Zelenski apare în Time Magazine, primește standing ovations și susține ideologia woke. Nu pentru că este obligat, ci pentru că vrea și că a fost ales să o facă.
Ucraina nu mai e stat suveran. Este o colonie de sacrificiu. Și cum se întreține o colonie? Prin frică, prin minciună, prin îndoctrinare și prin teroare. Se numește „patriotism” când îți trimiți tinerii la moarte pentru interese care nu-ți aparțin.
De fapt, acest război este războiul bancherilor, al complexului militar-industrial, al noilor elite digital-globaliste.
Cei care au făcut miliarde din vânzarea de rachete și drone nu își pierd copiii pe front. Copiii lor învață în Elveția.
Concluzie – Mortul de la graniță nu minte. Zelenski o face.
Poți minți la ONU, poți minți la Bruxelles, poți minți în fața camerelor de luat vederi. Dar nu poți minți un cadavru.
Trupul fără viață al unui soldat, abandonat într-un camion frigorific, e cel mai sincer act de acuzare posibil.
Zelenski nu este eroul libertății. Este călăul poporului său, agentul unei agende străine, un actor prost într-o tragedie scrisă de alții.
În timp ce elitele globaliste se înfruptă din război și ideologie, Ucraina se scufundă în sânge, frig și moarte.
Zelenski nu mai conduce o țară. El orchestrează un genocid lent, plătit și acceptat de Occident.
Iar cei 1.200 de morți din camioanele frigorifice sunt doar începutul sfârștului unei ideologii naziste plătite și încurajate de Occident.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
