Partea a IV a.
„Expertul” în fonduri europene, Adrian Purcaru și afacerea telegondola Azuga
Adrian Purcaru, „marele expert” în fonduri europene, de fapt, un infractor in slujba PSD, se prezenta drept un lider local capabil să atragă fonduri și să dezvolte proiecte pentru Azuga. Totuși, în realitate, în cei 12 ani de mandat ca primar, Purcaru nu a depus nici un proiect semnificativ pentru finanțare. În schimb, a lăsat în urmă datoriile și a falimentat bugetul local. În plus, se pare că, sprijinit de PSD, Purcaru vrea acum să pună din nou „mâna” pe Azuga și să amenințe viitorul orașului.
În ciuda imaginii de „mare expert” în fonduri europene, Purcaru a demonstrat o lipsă acută de viziune și de capacitate de a dezvolta proiecte care să ajute orașul. Proiectele care au fost propuse, cum ar fi cel al telegondolei din zona Cazacu, au avut multiple întârzieri, modificări și, în final, o eșuare lamentabilă. Proiectul telegondolei, care ar fi adus o investiție semnificativă în dezvoltarea turismului din Azuga, a fost lăsat în voia sorții din cauza lipsei de interes din partea primarului de atunci.
Afacerea „Telegondola Azuga”
În anul 2004, Purcaru a început să lucreze la un proiect ambițios pentru dezvoltarea stațiunii Azuga, cunoscut sub denumirea de „Infrastructură pentru domeniul schiabil Cazacu”. Scopul proiectului era de a depune un dosar pentru obținerea de fonduri europene prin programul PHARE 2004-2006. Proiectul includea construirea unei telegondole, stații inferioare și superioare, dar și alte lucrări esențiale pentru dezvoltarea zonei Cazacu și pentru extinderea domeniului schiabil. La momentul respectiv, acest proiect ar fi fost o oportunitate uriașă pentru Azuga, un pas semnificativ în atragerea turiștilor și dezvoltarea economiei locale.
In acest sens, Purcaru a încheiat un contract cu SC ROMAIR CONSULTING SRL pentru consultanță, în valoare de aproape 275.000 de lei, iar ulterior, în 2005, contractul a fost majorat cu încă aproximativ 135.000 de lei. Deși proiectul a fost depus la ADR Sud Muntenia pe 27 ianuarie 2005, din păcate, acesta a rămas pe lista de rezervă și nu a obținut finanțare imediata.
In continuare, Purcaru a încercat să obțină finanțare pentru același proiect prin programul POR 2007-2013 Axa 5. A încheiat un alt contract de consultanță cu ROMAIR CONSULTING SRL, în valoare de peste 300.000 de lei, și, în 2009, Consiliul Local Azuga a aprobat proiectul pentru telegondolă și alte obiective complementare, cum ar fi achiziționarea de utilaje de bătut zăpada. Chiar și așa, în 2010, Purcaru a transmis, cu de la sine putere, că nu se va depune cererea de finanțare, invocând lipsa fondurilor pentru cofinanțare și faptul că documentația nu fusese actualizată, deși proiectul obținuse 97,5 puncte, suficient pentru a atrage o finanțare de până la 18 milioane de euro.
Telegondola și afacerea cu terenurile
În perioada în care Purcaru a încercat să dezvolte proiectul telegondolei, s-a întâmplat ceva foarte interesant. În 2008, SC ROMENERGO SA, o altă firmă din domeniul turismului, a construit o telegondolă similară în zonă, iar această telegondolă ar fi intrat în concurență directă cu cea propusă de Primăria Azuga. În acei ani, Purcaru și-a construit o vilă pe strada Izvoarelor din Azuga, pe un teren pe care și l-a auto-atribuit pe Legea 15/2003, ceea ce ridică mari semne de întrebare cu privire la implicarea sa în afaceri personale în paralel cu proiectele de dezvoltare publică.
Telegondola și afacerea cu terenurile
În perioada în care Purcaru a încercat să dezvolte proiectul telegondolei, s-a întâmplat ceva foarte interesant. În 2008, SC ROMENERGO SA, o altă firmă din domeniul turismului, a construit o telegondolă similară în zonă, iar această telegondolă ar fi intrat în concurență directă cu cea propusă de Primăria Azuga. În acei ani, Purcaru și-a construit o vilă pe strada Izvoarelor din Azuga, pe un teren pe care și l-a auto-atribuit pe Legea 15/2003, ceea ce ridică mari semne de întrebare cu privire la implicarea sa în afaceri personale în paralel cu proiectele de dezvoltare publică.
Corupție și prescripția faptelor
Deși au existat dovezi și anchete penale care au arătat fapte de corupție, falsuri și abuzuri comise de Adrian Purcaru în legătură cu acest proiect, el a fost exonerat de răspundere penală în urma unei ordonanțe de clasare din 25 ianuarie 2024. În dosarul penal nr. 220/P/2015, procurorii au constatat infracțiuni grave, cum ar fi falsificarea de hotărâri ale Consiliului Local, marturii mincinoase și alte acte ilegale. Cu toate acestea, datorită prescripției faptelor, Purcaru nu a fost tras la răspundere, iar întregul dosar a fost închis.
Acest caz este o ilustrare clară a modului în care mulți dintre cei implicați în afaceri de stat, cu legături la PSD, reușesc să scape de justiție, odată ce timpul le joacă în favoare.
Astfel, în ciuda tuturor dovezilor de abuzuri și ilegalități, Purcaru a scăpat de răspunderea penală datorită unui sistem juridic care protejează interesele celor influenți. Acesta este un exemplu tipic de cum „mafia PSD” își protejează membrii, iar adevărul rămâne neauzit, iar localități ca Azuga plătesc prețul pentru aceste abuzuri.
Va urma.
