Jaful secolului în România: armamentul cumpărat cu bani împrumutați.
31 ianuarie 2024
Bugetul României înregistrează, an de an, deficit. Asta înseamnă că banii din buget nu ajung pentru toate cheltuielile planificate, iar Guvernul trebuie să împrumute bani. În acest moment, datoria României, acumulată în ultimii 34 de ani, a ajuns, în noiembrie 2023, la 770 de miliarde de lei, adică de două ori mai mult decât bugetul României din 2023.
Deficitul bugetar în 2023 a fost de 5,72% din Produsul Intern Brut, conform declarațiilor din decembrie 2023 ale ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, iar PIB-ul țării noastre ar fi ajuns, la sfârșitul anului trecut, la 1.590 de miliarde de lei. Asta ar însemna un deficit de aproximativ 90 de miliarde de lei. Dar, între noiembrie 2022 și noiembrie 2023, România a împrumutat peste 100 de miliarde de lei.
Practic, veniturile bugetului reprezintă doar 17,29% din PIB, iar cheltuielile reprezintă 20,8% din PIB. În aceste condiții, a planifica unele cheltuieli bugetare prin raportare la PIB, nu la bugetul de stat, reprezintă o modalitate sigură de a ne fura singuri căciula.
De exemplu, bugetul Armatei, inclusiv achizițiile de armament, conform deciziei lui Klaus Iohannis, fără ca această decizie să fie și întărită printr-o lege dată de Parlament, ar trebui să fie 2,5% din PIB.
Era 2%, dar a crescut la 2,5% din cauza războiului din Ucraina și a amenințărilor pe care le reprezintă acesta. La un PIB de 1.590 de miliarde de lei, bugetul alocat armatei în 2023 ar fi trebuit să fie de 31,8 miliarde de lei, reprezentând 2% din PIB.
Dar alocarea pentru armată a fost, de la început, anul trecut, de 38,75 miliarde de lei, reprezentând 2,4% din PIB. Problema este, însă, că bugetul repartizat Apărării reprezintă, de fapt, 14% din veniturile bugetare și 11% din cheltuielile bugetare. Vorbim de anul 2023, desigur.
Este enorm, pentru o țară care nu se află în război și care are încă nevoie de investiții uriașe în infrastructură, pentru a veni la nivelul de civilizație și confort al secolului în care trăim. Și totuși, deși investițiile în dezvoltarea României sunt vitale, bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a fost, în 2023, de doar 13 miliarde de lei, de trei ori mai mic decât cel al Apărării.
Bugetul Ministerului Sănătății a fost, în 2023, de 23 de miliarde de lei, cu 15 miliarde mai mic decât cel al Apărării, iar bugetul Educației a fost cu 1 miliard de lei mai mic decât cel al Apărării.
Deficitul bugetar o fi reprezentând el doar 5,72% din PIB, dar înseamnă, de fapt, 20% din totalul cheltuielilor bugetare. Practic, pentru a ne putea târî de la un an la altul, trebuie să împrumutăm 1/5 din ceea ce cheltuim. Închipuiți-vă că asta s-ar întâmpla în familia dumneavoastră. În cinci ani veți fi datori toate veniturile dumneavoastră și nu veți mai munci decât pentru a plăti datoriile.
Ei bine, această introducere era absolut necesară pentru a înțelege cât de mult ne împrumutăm.
Fiecare împrumut făcut de România este purtător de dobânzi. În ultimii ani, dobânzile la împrumuturi au variat între 2-2,2% pe an și 9,3% pe an. Asta înseamnă că, pentru fiecare miliard împrumutat, plătim, anual, între 20 și 93 de milioane.
Lei, dolari sau euro, în funcție de moneda împrumutului. România a luat și împrumuturi pe 30 de ani cu dobândă de 9%. Asta înseamnă că, la sfârșitul perioadei, vom fi plătit de trei ori suma împrumutată.
Cea mai mare parte a bugetului de stat, la care se adaugă bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor de sănătate, se duce în cheltuielile de funcționare, inclusiv salarii și pensii. Pentru investiții, în linii mari, ne împrumutăm. Și pentru achiziții, de asemeni.
Toate achizițiile făcute de către statul român urmează niște reguli simple: se face licitație (inclusiv pentru lucrări), se livrează produsul, se execută lucrările, după care se face plata. Toate achizițiile, cu excepția celor de armament.
Acolo plătim totul în avans și primim produsele cu foarte mare întârziere. Asta înseamnă că, de fapt, plătim mult mai mult pentru armamentul pe care-l achiziționăm, decât dacă am face plata în momentul în care îl și primim.
Reprezintă cea mai scumpă achiziție militară a României de până acum. Valoarea contractului de achiziție, așa cum a fost aprobată de către Parlament, a fost de 4,64 miliarde USD, inclusiv TVA, pentru șapte sisteme Patriot, inclusiv 224 de rachete (168 PAC-3 MSE și 56 PAC-2 GEM-T).
Împărțind suma totală a contractului la șapte sisteme, obținem 662,85 milioane USD pentru fiecare sistem Patriot, inclusiv 24 rachete PAC-3 și 8 rachete PAC-2 pentru fiecare dintre sisteme.
Ei bine, la sfârșitul anului 2017 România a plătit prima tranșă din acest contract, respectiv 910 milioane USD cu tot cu TVA. Cum ar veni, un sistem și jumătate, cu rachetele aferente. Dar primul sistem Patriot a ajuns în România de-abia în anul 2020, în luna septembrie, și trebuia să devină operațional în anul 2021.
Acela este momentul în care, conform cutumelor în achiziții ale statului român, ar fi trebuit să se facă plata către furnizor. Dar plata se făcuse deja cu șase ani înainte.
Împrumutând bani pentru a face achiziția sistemelor Patriot și plătind cu mult înainte ca acestea să fie complet operaționale, România a cheltuit nejustificat, la fiecare sistem Patriot achiziționat, între 13,24 și 59,8 milioane USD pe an, în funcție de dobânda la care s-a împrumutat.
„În perioada decembrie 2017 – decembrie 2020 au fost contractate și plătite, etapizat, primele 4 dintre acestea [sisteme Patriot, n.red.] Până la această dată, statul român a recepționat primele 4 sisteme PATRIOT. Recepția primului sistem s-a desfășurat în anul 2020, iar recepția sistemelor 2, 3 și 4 s-a desfășurat în perioada 2022-2023.“
Avem, așadar, patru sisteme plătite integral în avans și recepționate după minimum trei ani.
Asta înseamnă cheltuieli de aproximativ 2.651.428.571,4 U.S.D. Doar pentru aceste patru sisteme, dobânda la creditele din care au fost achiziționate este de minimum 159 de milioane U.S.D., dacă luăm în calcul doar o dobândă de 2% pe an și doar trei ani. La o dobândă de 6%, cum este cea la care se împrumută, în medie, România, în ultimii trei ani, banii plătiți fără justificare reală ar fi cam 477 de milioane U.S.D. în trei ani.
De-abia după ce un drum sau o școală a trecut de recepția finală se fac și plățile către constructori. În cazul unui sistem de alimentare cu apă, plățile se fac doar când, după recepție, apa chiar curge la robinetele locuitorilor.
Dacă un funcționar ar dispune efectuarea plăților înainte ca lucrările să fie recepționate, iar sistemele să fie operaționale, funcționarul respectiv ar ajunge la închisoare, în conformitate cu legile țării. Legile țării, însă, nu se aplică, iată, în cazul achiziționării de armament.
Prejudiciul cauzat statului român prin plata în avans a sistemelor Patriot este de minimum 278,4 milioane USD (dacă luăm în calcul dobânda minimă, de 2%, și o perioadă de doar trei ani de la plată la primire) și 1.670.400.000 USD (un miliard șase sute șaptezeci de milioane patru sute de mii USD) dacă luăm în calcul dobânda medie de 6% și perioada reală de șase ani dintre efectuarea plății și momentul în care un sistem chiar devine operațional.
În cazul vaccinurilor anti-COVID, se vorbește de un prejudiciu de aproximativ un miliard de euro cauzat de faptul că s-au comandat, plătit și primit mult mai multe vaccinuri decât se puteau folosi. Dar vaccinurile au fost plătite doar după ce au fost recepționate. Și le-a expirat valabilitatea stând aiurea în depozite.
În cazul sistemelor și rachetelor Patriot, lucrurile sunt mult mai grave.
În 2022, când a început invazia rusească în Ucraina, România plătise, integral, minimum patru sisteme Patriot, dar nu primise decât unul singur, care nu era încă operațional.
În același timp, continua să plătească zeci de milioane de dolari anual dobânzi pentru ceva ce nu deținea încă. Dacă Rusia ar fi atacat și România în acel moment, cu rachete, nu am fi avut cum să contracarăm acel atac, decât pe hârtie.
Dacă nici ăsta nu este un prejudiciu real, dacă nu este subiect de anchetă a procurorilor, atunci…
