Partea I.
Uniunea Europeana recunoaste implicarea forurilor de la Bruxelles in lovitura de stat din Romania.
‘Am făcut-o în România și, evident, va trebui să o facem și în Germania, dacă va fi necesar’ – Fost comisar european, scenariu pentru alegerile din Germania.
Joi dimineață, 09 ianuarie 2024, fostul comisar european Thierry Breton a făcut apel la „calm”, adresandu-se fortelor neoprogresiste / neomarxiste din Europa, în urma comentariilor negative ale lui Elon Musk cu privire la situatia politica totalitara de pe batranul continent. Cu alte cuvinte, Thierry Breton si-a asigurat sustinatorii globalizarii, susținând că legea ( adica forta de represiune europeana), este suficient de puternică pentru a acționa ca un factor de descurajare a eventualelor miscari nationale / populare de emancipare de sub dominatia globalista.
„Să ne păstrăm calmul și să ne aplicăm legile în Europa atunci când acestea riscă să fie eludate și când, dacă nu sunt aplicate, pot duce la interferențe.
Am făcut-o în România, cu siguranță va trebui să o facem, dacă va fi necesar, și în Germania”, a afirmat fostul comisar european, artizanul sistemului de control, respectiv cenzură, al Europei, intitulat Digital Service Act (DSA).
Dacă patronul Tesla și a Platformei X încalcă legile impuse de globalistii de la Bruxelles si se opune, prin comentariile sale, sistemului autocrat european, în special în alegerile din Germania, printr-o alianta propagandistica cu AfD, fostul comisar european consideră că va trebui aplicată rețeta din România, unde alegerile prezidențiale au fost anulate, după ce primul tur de scrutin a fost castigat de suveranistul Calin Georgescu.
Cine este si ce vrea AfD – formaţiunea de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania
AfD este o formaţiunea politica germana, parțial de extremă dreaptă, care se opune actualelor politici initiate de neomarxisti si urmate ad litteram de actualul guvern condus de cancelarul Olaf Scholz.
In acest context, Afd se situeaza pe o pozitie ireconcilianta in ceea ce priveste migratia necontrolata din acesta tara, prin care, autoritatile (Partidul Social-Democrat din Germania – SPD, partidul Liber Democrat – FDP si Partidul Ecologist German) urmaresc, printr-o ampla campanie propagandistica si masuri antipopulare, „colonizarea” acestui stat cu imigranti originari din Africa si Asia, in special de religie musulmana.
Politica de azil a AfD
Primele luări de poziţie ale conducerii AfD sugerează că formaţiunea intenţionează să mizeze în continuare prioritar pe temele azil şi migraţie în campania electorală ce bate la uşă. In cursul unei întâlniri cu presa, copreşedintele Tino Chrupalla a declarat: „Avem nevoie de stoparea migraţiei ilegale în sistemele noastre de protecţie socială, de repatrierea delincvenţilor care nu mai au drept de şedere în ţară şi de închiderea graniţelor”.
Pentru materializarea obiectivelor sale, AfD doreşte o colaborare cu creştin-democraţii din CDU/CSU şi cu liberalii din FDP care tocmai au ieşit de la guvernare. „Cerem creştin-democraţilor şi liberalilor să preia, în sfârşit, o răspundere faţă de cetăţeni şi să caute să ajungă la o înţelegere cu noi, fiindcă reprezentăm milioane de alegători”, a declarat Alice Weidel în reacţie la destrămarea coaliţiei.
De asemenea, AfD se impotriveste sustinerii razboiului din Ucraina, in folosul miliardarilor fara chip si nume si in detrimentul poporului german.
Acesta este obligat sa plateasca, din taxe, impozite si cresterea nejustificata si aberanta a preturilor, abisul cheltuielilor generate de schizofrenia lui Vladimir Zelenski si lacomia sefilor acestuia. Ultimii, grupati in troica SUA ( Partidul Democrat), Marea Britanie (condusa din City of London de clanul Rothschild ) si Franta, al carei presedinte, Emmanuel Macron, in urma unui santaj ordinar executat de catre terti (ex. Giorgia Meloni) la ordinele miliardarilor americano – evrei, s-a transformat dintr-un suveranist convins in baiatul de serviciu al clanului Rothschild si un june lider al globalistilor de la Forumul Economic Mondial.
AfD cere stoparea livrărilor de arme către Ucraina
Formaţiunea se opune de asemenea vehement livrărilor de arme către Ucraina. Când preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a susţinut în iunie 2024 un discurs în Bundestagul german, grupul parlamentar AfD a părăsit sala de plen.
Alegerile anticipate ar putea duce la creşterea influenţei AfD pe scena politică germană. La alegerile legislative din septembrie 2021, formaţiunea a obţinut zece la sută din voturile valabil exprimate. Acum, la alegerile anticipate din Germania, după prăbușirea coaliției de guvernământ formată din social-democrați, ecologiști și liberali, care se vor desfăşura pe 23 februarie 2025., sondajele o creditează cu peste 17 la sută din intenţiile de vot.
Un alt aspect al politicii promovate de AfD il constituie scoaterea Germaniei din Uniunea Europeană şi renunțarea la moneda comună euro, dacă va câştiga puterea.
Într-un manifest electoral trimis membrilor săi, formaţiunea anti-imigraţie a repetat promisiunea din campania dinaintea europarlamentarelor, care au avut loc in vara anului 2023, afirmând: „Noi considerăm că este necesar pentru Germania să părăsească Uniunea Europeană şi să înfiinţeze o nouă comunitate europeană”.
În locul UE, AfD vrea să înfiinţeze ceea ce numeşte „Europa patriilor”, o asociaţie de state care va include o piaţă comună şi o „comunitate economică şi de interese”.
AfD vrea de asemenea să scoată Germania din zona euro, în care circulă moneda unică europeană, la care a aderat în 2002, pe care vrea s-o înlocuiască cu o „uniune de transfer”.
Partidul admite în manifest că o desprindere radicală ar fi contraproductivă şi propune renegocierea relaţiilor cu toate statele membre şi cu alte state europene.
„AfD este, în primul rând, un partid naţionalist”, a declarat pentru DW Wolfgang Schroeder, politolog în cadrul Universităţii Kassel. „Se opune globalizării, ceea ce implică o atitudine sceptică faţă de autorităţile internaţionale. Pentru ei toate organizaţiile internaţionale, cum sunt UE şi ONU, au propriile lor obiective şi valori şi de aceea sunt un pericol pentru voinţa adevărată a poporului.
AfD mizează pe faptul că tot mai multe ţări vor fi de acord cu acest euroscepticism şi că pe viitor va exista o dezvoltare nouă în direcţia Eurasiei, cu noi perspective economice şi politice”.
Partidul a fost înfiinţat în 2013 ca formaţiune a unor economişti critici faţă de politica UE de combatere a crizei monedei euro prin pachete de salvare. De atunci, AfD a devenit o formaţiune şi mai de dreapta, anti-imigraţie, dar euroscepticismul iniţial a rămas, deşi în ultima vreme a fost mai puţin evident.
Adversarii favoriţi ai AfD sunt ecologiştii, combătuţi mai ales din pricina multiculturalităţii şi diversităţii pe care vor să le impună în societatea germană si in Europa, prin reprezentantii sai de la Bruxelles.
Razboiul dintre popor si fortele de represiune este aproape.
Politia politica germana.
Reactia serviciilor secrete germane, obediente celor cu bani multi, in urma alegerilor regionale din septembrie 2024, cand, Afd a terminat pe locul doi în Brandenburg și Saxonia și a câștigat în Turingia.
Serviciile germane pot genera un mare scandal politic
Serviciile secrete din Germania sunt pe care să declanșeze un scandal politic. Mai multe publicații germane au relatat că Biroul Federal pentru Protecția Constituției, BfV (serviciul secret intern din Germania), a pus sub supraveghere partidul Alternativa pentru Germania (AfD). Asta înseamnă că agenții BfV vor putea să supravegheze acest partid, inclusiv să-i fileze pe membrii partidului și să le intercepteze comunicațiile.
Ziariștii germani s-au îndreptat către BvF pentru a afla dacă așa stau lucrurile.
Tăcere. A fost întrebat despre asta Ministerul de Interne, sub autoritatea căruia se află BfV. Ministerul nici nu a confirmat, nici nu a infirmat această informație.
Situația este extrem de delicată, pentru că, în februarie 2025, vor avea loc alegeri generale in Germania. La alegerile din 2017, AfD a fost marele câștigător, reușind să devină principala forță de opoziție din Bundestag. Acum, AfD s-a adresat unei instanțe din Koln, cerând o decizie care să interzică punerea sub supravegherea serviciilor secrete, câtă vreme acest lucru ar afecta mult imaginea partidului chiar înainte de alegeri. Presa germană sugerează că, atât timp cât ordinul de punere sub supraveghere este obiectul unui litigiu în justiție, serviciul secret nu va scoate o vorbă.
Însă, BfV a intervenit și a anunțat că nu va face vreun anunț oficial, în viitorul apropiat, despre situația AfD și a candidaților acestui partid la alegerile din acest an, motiv pentru care, instanța din Koln a decis că moțiunea depusă de partidul de extremă dreapta nu mai are temei.
Cu sau fără un verdict al justiției, cu sau fără o decizie a BfV, răul a fost făcut pentru partidul de extremă dreapta, câtă vreme a apărut în presă informația despre punerea sub supraveghere. De aceea, copreședintele partidului, Tino Chrupalla, a acuzat serviciul secret că a scurs această informație pentru câteva publicații, pentru a discredita acest partid.
AfD are în acest moment 88 de deputați în Bundestag și peste 32.000 de membri.
Teoretic, cu toții pot fi acum interceptați și filați și pot fi considerați ”suspecți” în raportul anual al BfV, alături de membrii altor grupuri considerate amenințări la adresa democrației, precum grupările islamiste. Ba mai mult, serviciul secret ar putea recurge și la informatori plătiți care să se infiltreze în partid.
Copreședintele Tino Chrupalla și-a exprimat speranța că ”alegătorii sunt suficient de inteligenți pentru a nu se lăsa influențați” de această decizie a serviciilor secrete luată înaintea alegerilor federale.
