Efect in planul pensiilor militare in plata.
Sindicatul National al Politistilor de Penitenciare solicita Administratiei Nationale a Penitenciarelor si Ministerului Justiriei recalcularea majorarii de 50% retroactiv, cu efect in planul pensiilor aflate in plata.
Adresa catre,
DIRECTORUL GENERAL al ADMINISTRATIEI NATIONALE a PENITENCIARELOR
Domnul chestor de politie penitenciare dr. Dan Halchin
„Avand in vedere Decizia nr. 75/2024, prin care ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 16697/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, va solicitam initierea demersurilor institutionale, in relatie cu ordonatorul principal de credite – Ministerul Justitiei – in vederea punerii in aplicare prin calcularea si acordarea retroactiva a majorarii de pana la 50% pentru lucrări de excepţie sau misiuni speciale, prevăzute de art. 15 alin. (1) anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017, in conformitate cu decizia ICCJ mentionata, cu efect implicit in planul pensiilor militare ale politistilor de penitenciare trecuti in rezerva pentru care dreptul necesita recalculare”.
In temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, se solicita,
„Majorarea de până la 50%, calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/ salariul de bază al personalului militar, poliţiştilor, poliţiştilor de penitenciare şi personalului civil care execută lucrări de excepţie sau misiuni speciale, prevăzută de art. 15 alin. (1) anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017, nu este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din solda lunară/ salariul brut lunar, astfel încât cuantumul acesteia nu este supus plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, începând cu 1 ianuarie 2019.”
Precizam ca, pe aceeasi linie a deciziei ICCJ de mai sus, au fost orientate si raspunsurile oferite de Ministerul Muncii si Justitiei Sociale catre Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Justitiei in cursul anului 2024, indicand exact aceeasi interpretare, respectiv necesitatea corectarii calcului gresit in acordarea acestui drept salarial. Va solicitam sa ne puneti la dispozitie opinia dvs pe acest subiect si sa ne implicati in demersurile care vor fi initiate.
1. Plângere penală împotriva lui Renate Weber. Acuzații de abuz în serviciu
Renate Weber, Avocatul Poporului, se confruntă cu o plângere penală formulată de mai multe sindicate ale polițiștilor, printre care Federația Națională a Sindicatelor Polițiștilor „Vlad Țepeș“, Sindicatul Polițiștilor Dolj și Sindicatul Polițiștilor Oltpol. Acestea o acuză de abuz în serviciu după ce a contestat la Curtea Constituțională Legea privind pensiile militare de stat.
Contextul deciziei și acuzațiile aduse
Plângerea penală susține că acțiunea Renatei Weber a fost intenționat îndreptată împotriva intereselor pensionarilor militari, blocând un proiect legislativ care urmărea să corecteze inechitățile legate de modul de calcul al soldelor de funcție și grad.
Conform sindicaliștilor, contestarea legii a întrerupt cursul de promulgare și aplicare a acesteia, ceea ce ar fi cauzat daune materiale pensionarilor militari și o vătămare a drepturilor lor legitime. Sindicatele afirmă că mandatul Avocatului Poporului este strict limitat la protejarea drepturilor cetățenilor și nu la agravarea situației lor juridice.
Motivele contestării legii de către Renate Weber
Renate Weber a contestat proiectul de lege pe 7 noiembrie 2024, ridicând mai multe obiecții de neconstituționalitate. Printre acestea se numără: nerespectarea principiului egalității în drepturi și lipsa indicării sursei de finanțare pentru cheltuielile bugetare prevăzute de lege.
Sindicaliștii, conform Indiscret de Oltenia, susțin că acțiunea Renatei Weber a fost făcută cu rea-credință și că aceasta și-a extins nelegal prerogativele. Ei afirmă că instituția Avocatului Poporului ar trebui să apere cetățenii, nu să creeze pagube materiale sau să blocheze inițiative legislative menite să le aducă beneficii.
Plângerea penală a fost înaintată Procurorului General al PÎCCJ, Alex Florin Florența. În acest context, Avocatul Poporului este acuzat că, prin aceste acțiuni, a transformat instituția în „Avocatul Împotriva Poporului“.
