2024. Iulia Motoc – bețiva de la Curtea Penală Internațională de la Haga!
Fostă judecătoare la CCR, surprinsă beată mangă sau drogată până la epuizare!
Imagini controversate cu Iulia Motoc, fost judecător al Curții Constituționale a României și actual judecător la Curtea Penală Internațională de la Haga. Aceasta apare într-o ipostază greu de explicat: abia merge, este incoerentă și se clatină. Cu alte cuvinte: e praf, varză și pulbere.
Bețiva sau drogata asta a decis, în trecut, respectarea Constituției României, iar în prezent judecă – dacă mai poate – persoane acuzate de genocid, crime de război, crime împotriva umanității și crima de agresiune.
Internauții au deschis imediat robinetul de glume:
– „E ruptă. Din cârciumă!”
– „Liber la droguri.”
– „S-au dus naibii pe gât patruj’dă pahare! N-a mai avut răbdare până mâine.”
– „Păi, așa e normal, justiția trebuie să fie oarbă. De beată!”
– „N-avea parasolare la ochelari și se mișca mai greu!”
– „I s-a rupt firul divin!!”
– „Bețiva asta a fost la CCR?”
Cine este Iulia Motoc?
Pe 30 august 2012, nebuna de la Curtea Constituțională a României avea deja dosar medical psihiatric.
Conform lui Eugen Mihăescu, fost ambasador al României la UNESCO, judecătoarea Iulia Motoc a fost adusă la Curtea Constituțională „pe pile”, prin intermediul soțului ei. Acesta afirmă că Iulia Motoc a avut nevoie, la un moment dat, de tratament psihiatric.
„Cred că lipsa de activitate a doamnei Motoc a îndemnat-o să urmeze, prin corespondenţă – că nu văd cum altfel, fizic – cursurile la nenumărate universităţi.”
Eugen Mihăescu și-a susținut punctul de vedere fără ocolișuri:
„La Ministerul Afacerilor Externe se știe că Iulia Motoc are un dosar medical. Dar nimeni nu face nimic.”
„Efortul” prea mare trebuie să fie vinovat pentru faptul că doamna Motoc a devenit cunoscută la New York pentru un comportament care a necesitat tratament psihiatric. Este de notorietate că soțul, Mihnea Motoc, a cerut să părăsească apartamentul din blocul aflat în proprietatea României, situat la intersecția dintre 3rd Avenue și 3rd Street, închiriind în Trump World Tower, cu 15.000 de dolari pe lună. Motivul? Voia să scape de martorii indiscreți ai comportamentului instabil al soției sale.
Revenit în Europa, Mihnea Motoc a ocupat un post important la Bruxelles și a scăpat de consoartă „cazând-o” la Curtea Constituțională. Un aranjament convenabil, care ascunde, cel mai probabil, o misiune la ordin.
Scandaluri la Curtea Constituțională: Plagiat, chiul și pile.
Iulia Motoc, judecător la Curtea Constituțională, a fost acuzată de plagiat de către catavencii.ro. Potrivit sursei citate, o parte dintre articolele publicate de Motoc pe site-ul personal sunt, de fapt, doar copy-paste după alte site-uri, lucru descoperit de jurnaliști printr-o simplă căutare pe Google.
De asemenea, Iulia Motoc a chiulit de la jumătate din ședințele CCR din 2012, dar a fost totuși favorită la CEDO. Un calcul bazat exclusiv pe semnăturile de pe hotărârile pronunțate de Curtea Constituțională arată că Iulia Motoc nu a participat la 34 de ședințe din cele 71 ale judecătorilor constituționali.
Cu toate acestea, se afla pe lista care urma să fie reanalizată de Panelul condus de judecătorul elvețian Luzius Wildhaber, fost președinte CEDO și participant fidel la conferințele organizate de soția ambasadorului României la Bruxelles, adică Iulia Motoc. Soțul – Mihnea Motoc – diplomat și politician de carieră, are relații solide atât pe plan intern, cât și internațional.
Ați înțeles, deci, cum a funcționat sistemul de promovare al pilangioaicei Motoc.
Activitate împotriva drepturilor omului.
Deși ar fi trebuit să le apere, Iulia Motoc s-a remarcat printr-o mentalitate antiumană, similară cu cea a Renatei Weber – „avocat al poporului” care apără în realitate instituțiile statului.
În februarie 2014, pe când activa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Lumea Justiției a dezvăluit că aceasta a făcut opinie separată într-un caz în care un român a primit despăgubiri pentru încălcarea articolului 3 din Convenție.
Deși a recunoscut că lui Ion Irinel Văduva i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, Iulia Motoc s-a arătat deranjată de faptul că CEDO a reținut și aspectele privind maniera în care polițiștii sub acoperire au descins fără mandat în locuința acestuia, i-au spart ușa și, fără să găsească probe incriminatorii, l-au reținut doar pe baza suspiciunii că ar fi implicat în traficul de Ecstasy.
Cu toate încălcările flagrante ale drepturilor omului de către organele de poliție și justiție în acest caz – inculpatul fiind condamnat la 10 ani de închisoare pe baza unei declarații nesemnate și ulterior retractate – judecătoarea României la CEDO a afirmat următoarele:
- analiza de către Curte a operațiunii sub acoperire și a expertizei înregistrărilor nu era necesară;
- a existat un interes concurent: siguranța națională și protejarea metodelor utilizate de polițiștii sub acoperire prevalau asupra drepturilor reclamantului.
Promovarea nebunei: de la CCR la Haga.
Aceasta nu este singura abatere. Exemplele în care Iulia Motoc – doamna de la psihiatrie – s-a opus drepturilor omului pot continua pe pagini întregi.
Și totuși, în decembrie 2023, Iulia Motoc a fost aleasă judecător la Curtea Penală Internațională, în cadrul scrutinului organizat pe 4 decembrie.
Ministerul Afacerilor Externe a salutat promovarea într-un comunicat public:
„Ministerul Afacerilor Externe își exprimă convingerea că vasta expertiză (!!) a profesorului Iulia Motoc în domeniul protejării și promovării drepturilor fundamentale va contribui la consolidarea profesionalismului și a eticii la nivelul Curții Penale Internaționale, întărind actul de justiție la nivel internațional.”
Concluzie: o rușine internațională acoperită cu aplauze oficiale
Cu un trecut marcat de chiul, plagiat, comportamente bizare, dosar psihiatric și decizii antiumanitare, Iulia Motoc este astăzi judecător la Haga, cu girul statului român. Un personaj care compromite ideea de justiție, atât națională, cât și internațională.
Este încă o dovadă că în România și în structurile care o reprezintă, nu contează competența, ci obediența, relațiile și… tăria băuturii.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
