2025. Nicușor Dan și gașca de reciclați politici.
Când impostura îmbracă fracul protocolului și bâlbâiala devine politică de stat.
Introducere.
Când un președinte al României uită să stea drept în fața imnului național, nu mai e vorba de o gafă: e o radiografie a unei țări puse în genunchi de propria-i improvizație.
La Timișoara, în 30 septembrie 2025, Nicușor Dan a reușit performanța de a da un test simplu de demnitate și de a-l pica spectaculos. Imaginile vorbesc singure: în timp ce garda de onoare se pregătește să salute drapelul, „matematicianul” din fruntea statului face un pas spre ieșire. Ofițerii SPP, probabil înmărmuriți, îl opresc și îl repoziționează, ca pe un elev neatent la serbare.
Cineva ar putea spune că e doar un detaliu. Nu, nu e. Într-o țară care și-a pierdut reperele, simbolurile sunt tot ce a mai rămas.
Iar când omul care ar trebui să le apere le ignoră, ne arată exact ce înseamnă România de azi: o improvizație cu legitimație oficială. Iată de ce momentul de la Timișoara nu e o întâmplare, ci o sinteză a haosului de la Cotroceni — un haos care poartă semnătura lui Nicușor Dan și a „magnificilor” săi consilieri.
Capitolul I – Cotroceniul, laboratorul improvizației.
Nicușor Dan a venit la putere cu imaginea unui om al regulilor, al „corectitudinii matematice”. În realitate, a adus în fruntea statului tot ce e mai prost în politica românească: incompetență, improvizație și un dispreț total față de ceremonialul care dă greutate unei instituții.
La Timișoara s-a văzut clar: un președinte care nu cunoaște nici ordinea unui eveniment oficial, nici obligația de a rămâne în poziție în fața imnului. Nu e doar prostie, e aroganță îmbrăcată în ignoranță. Iar aroganța asta vine din mediocritatea celor care îl înconjoară.
Cine răspunde pentru protocol? Cine l-a pregătit? Unde sunt consilierii lui pentru comunicare, pentru imagine, pentru protocol? În mod normal, la un asemenea nivel, fiecare detaliu e repetat la secundă. Aici, în schimb, președintele României pare un turist pierdut în propriul stat.
Echipa de la Cotroceni funcționează ca un club de interese personale, nu ca un aparat de stat. Fiecare vine cu agenda lui, fiecare trage în altă direcție, iar rezultatul e o scenă penibilă care face înconjurul țării. Când șeful statului nu știe nici când se intonează imnul, nu mai e o problemă de protocol. E o problemă de cultură instituțională. Sau, mai bine spus, de lipsă totală a acesteia.
Capitolul II – „Cei șapte magnifici” și republica pilelor prezidențiale.
În timp ce lumea încă râdea de episodul cu imnul, Nicușor Dan a venit cu o altă bombă: așa-numita „echipă prezidențială”, un mozaic de cariere expirate, diplomați reciclați și politicieni care s-au plimbat prin toate partidele. „Reforma statului” s-a transformat în reciclarea vechilor fețe.
Ludovic Orban sau bețivul statului — omul care a falimentat un partid istoric și s-a agățat de orice funcție ca un drapel rupt în vânt — devine consilier prezidențial pe politică internă. De ce? Pentru că l-a susținut electoral.
Marius Lazurca, un diplomat cu CV respectabil, dar cu o carieră de carierist, ajunge să ofere „expertiză” unui președinte care n-a înțeles niciodată diferența dintre suveranitate și dependență externă.
Valentin Naumescu, universitar de renume, dar militant fanfaron pro-Bruxelles, e pus pe afaceri europene. Adică fix acolo unde România ar avea nevoie de cineva care să spună „nu” când interesele noastre sunt călcate în picioare.
Cât despre restul, e o listă de avocați, comunicatori și „prieteni din campanie”.
Diana Iancu, fost PR la Primăria Capitalei, ajunge să conducă comunicarea publică a președintelui. Adică omul care abia știe să se exprime devine responsabil pentru imaginea celui care nu știe nici el să vorbească.
Andreea Miu, „avocată de succes”, promovată pentru că a fost singura femeie într-un board corporatist, primește Secretariatul General al Președinției. Criteriile? Vizibilitatea, nu competența.
Și așa, Cotroceniul devine o instituție fără coloană vertebrală, în care fiecare își face propria agendă: un fost premier își negociază revenirea politică, un profesor visează la Bruxelles, un avocat așteaptă următorul contract, iar președintele asistă impasibil la propria degradare.
„Cei șapte magnifici” — așa cum i-a numit presa — nu sunt magnifici deloc. Sunt doar magnific de oportuniști. Fiecare reprezintă o piesă din puzzle-ul unei administrații care nu servește țara, ci pe sine.
Concluzii.
România de astăzi are un președinte care nu știe să-și țină poziția în fața imnului și o echipă care nu știe să-l țină pe picioare. O gașcă de reciclați politici care au transformat Cotroceniul într-o agenție de plasare a pilelor.
Gafa de la Timișoara e doar simbolul. În realitate, întreaga Președinție funcționează pe principiul „merge și-așa”. Nimeni nu răspunde, nimeni nu se asumă, nimeni nu gândește. Totul e PR, imagine, poză.
Un stat serios nu se prăbușește din cauza unei greșeli. Se prăbușește din cauza unei mentalități — a celei care spune: „Lasă, nu se vede.” Dar la Timișoara s-a văzut. Și s-a văzut bine.
România nu mai are nevoie de matematicieni care încurcă protocolul, nici de „experți” care își negociază scaunul la Cotroceni. Are nevoie de caractere. Dar caracterele lipsesc. În schimb, avem o elită care confundă patriotismul cu semnătura pe statele de plată.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
https://activonline.ro/2025/10/02/1-608/
https://www.stiripesurse.ro/cotroceni-nume-surpriza-nicusor-dan-echipa-prezidentiala-lista_3817729
https://www.stiripesurse.ro/nicusor-dan-consilieri-prezidentiali-biografie_3818054
