6 decembrie 2024. Suprimarea drepturilor și libertăților individuale!
Cum s-au transformat drepturile fundamentale în privilegii?
Începând cu data de 6 decembrie 2024, atunci cînd au anulat ilegal alegerile prezidențiale câștigate de Călin Georgescu, România a trecut într-o nouă fază a suprimării drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Politicienii din guvern, ajutați de instituțiile care ar trebui să apere statul de drept, au acaparat complet puterea în toate domeniile esențiale, reducând astfel libertățile individuale la o fărâmă din ce erau înainte.
Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Justiției, Ministerul Public și Curtea Constituțională sunt acum controlate de o mână de indivizi, care stăpânesc în mod abuziv toate mecanismele statului. Nicio decizie importantă nu mai este luată în interesul poporului, ci doar în beneficiul celor care controlază puterea politică.
Efectele unui stat polițienesc – Căderea democrației!
Această acumulare a puterii în mâinile unui mic grup de indivizi are efecte devastatoare asupra democrației din România. Libertatea de exprimare a fost restrânsă semnificativ, iar opozanții regimului sunt considerați inamicii statului.
Oricine îndrăznește să critice autoritățile sau să pună sub semnul întrebării abuzurile politice este etichetat drept dușman al poporului, iar instituțiile de forță sunt folosite pentru a stăvili orice formă de opoziție.
Legea libertății de exprimare a fost distorsionată, iar jurnaliștii independenți sunt supuși unor presiuni imense și amenințări constante. Închisoarea pentru defăimare, urmărirea penală a celor care se opun puterii și reducerea accesului la informații au devenit o practică curentă.
Răspunderea instituțiilor de forță, mașina de represiune politică
Instituțiile precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Justiției, Ministerul Public și Curtea Constituțională sunt acum subordonate total puterii politice, iar orice tentativă de a obține dreptate pentru cetățeni este fără speranță.
Tribunalele au fost împiedicate să funcționeze corect, iar judecătorii care nu sunt pe placul regimului sunt pedepsiți, fie prin presiuni externe, fie prin înlăturarea lor din funcții.
Exemple de persoane supuse furiei Sistemului!
În această perioadă de tăcere forțată și represiune politică, diverse personalități au fost victimele unei campanii sistematice de discreditare, intimidare și persecutare din partea puterii.
Aceste exemple sunt doar o mică parte dintr-un tablou mult mai larg al abuzurilor politice care au afectat nu doar libertatea de exprimare, dar și dreptul la o viață fără frică de represalii din partea statului.
Diana Șoșoacă, un membru marcant al opoziției și al luptelor politice!
Sofia Șoșoacă, fost senator și o voce acerbă împotriva autorităților, a fost viza unei campanii de distrugere a imaginii sale în presa și în instituțiile statului. De-a lungul mandatului său, Șoșoacă a fost un critic constant al guvernelor de la putere, atrăgându-și, astfel, furia establishmentului politic și a unui sistem judiciar controlat de interesele celor aflați la conducere.
Presiunile asupra sa au fost majore, inclusiv urmărirea ei de către justiție și confiscarea conturilor bancare pentru acuzații adesea nesusținute de dovezi clare. Aceasta a fost izolată și marginalizată pe cale media, în ciuda faptului că a continuat să își exprime opiniile politice, fiind, astfel, un exemplu al cenzurii politice din România contemporană.
Călin Georgescu, disidența ca pericol!
Călin Georgescu, fost director al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu și specialist în dezvoltare durabilă, a fost un alt oponent al regimului care a fost ținta atacurilor din partea Sistemului. Georgescu, un om cu un background internațional solid, a criticat de mai multe ori politicile economice și ecologice ale guvernelor, atrăgând atenția asupra influenței marilor corporații internaționale și a politicilor economice proaste care au dus la sărăcirea masivă a poporului român.
Sistemul l-a acuzat că ar fi un trădător al intereselor naționale și l-a izolat din spațiul public, încercând să-l reducă la tăcere prin marginalizarea sa. Georgescu a fost văzut ca o amenințare majoră pentru sistemul actual de guvernare din România, iar încercările sale de a promova sustenabilitatea și drepturile naționale i-au adus nu doar atacuri media, dar și o muțenie instituțională.
Bogdan Peșchir și lupta pentru transparență în fața unui regim corupt!
Bogdan Peșchir, cunoscut pentru activitatea sa de apărător al drepturilor omului și pentru denunțarea corupției din România, a fost o altă figură care s-a împotrivit regimului. Peschir a fost activ în campanii de transparență, dar, datorită poziției sale neconformiste, a devenit victima unei serii de atacuri media și judiciare. Într-un stat în care puterea politică este deținută de un număr mic de persoane, Peschir a fost etichetat trădător, iar orice încercare de a critica guvernele succesive a fost urmată de acțiuni represive din partea autorităților.
Atacurile asupra sa au fost extrem de virulente, iar organismele de reglementare au fost folosite pentru a-i pune piedici în activitatea sa, într-un evident abuz de putere. A fost acuzat de instigare la ură și de acțiuni subversive, în ciuda faptului că era un simplu activist al transparenței. Aceste acțiuni au fost o încercare clară de a distruge orice voce independentă care ar fi putut să expună corupția politică din România.
Stegarul Dac, un simbol al opoziției naționaliste!
Stegarul Dac, un cunoscut activist naționalist, a fost un alt vizat al represiunii sistemului din România. Aceasta persoană s-a ridicat împotriva politicii de „globalizare” și a trădării intereselor naționale în fața multinaționalelor și a influenței externe. Ca urmare a implicării sale în mișcările de dreapta și a atacurilor constante asupra instituțiilor care au permis destrămarea țării, Sistemul l-a considerat un pericol.
A fost hărțuit constant de autorități, urmarit de poliție și expus unei serii de presiuni media care au încercat să-l reducă la tăcere. A fost acuzat de extremism și incitare la violență, deși nu a fost implicat în niciun act de violență. Campania împotriva lui a fost un exemplu clasic al reprimării ideologiilor naționaliste, fiind considerat un dușman al regimului care protejează ordinea globalistă.
Concluzie:
Reprimarea opoziției – O metodă sistematică
Exemplele menționate mai sus reflectă o realitate îngrijorătoare: în România post-2024, orice persoană care se opune regimului este ținta unei campanii de descreditare, harțuire și persecuție din partea sistemului de putere. Politicienii care ar trebui să protejeze drepturile cetățenilor se folosesc de instrumentele statului pentru a reduce la tăcere orice voce disidentă. Cei care sunt sinceri și independenți sunt considerați periculoși și distruși public pentru a nu permite nașterea unei opinii contrare regimului.
România fără putere. Un popor de sclavi ai unui regim autoritar!
România este în prezent o țară în care drepturile și libertățile individuale sunt doar un miraj. Dreptul de a vorbi liber, dreptul de a protesta și dreptul de a cere justiție sunt limitate de un regim autoritar care controlează toate instituțiile fundamentale. Poporul român, care odată visa la o democrație reală, trăiește acum sub tăvălugul unui sistem care suprimă orice formă de opoziție.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
