Stațiunile montane de pe Valea Prahovei, cum ar fi Sinaia, Azuga, Bușteni și Predeal, reprezintă de ani buni destinații favorite pentru turiștii din România, mai ales în sezonul rece. Aflată la o distanță relativ scurtă de București și înconjurată de peisaje pitorești, Valea Prahovei rămâne una dintre cele mai importante atracții turistice montane din țară. Cu toate acestea, succesul acestor stațiuni nu se datorează doar frumuseții naturale sau infrastructurii turistice, ci și administrațiilor locale care, în ultimele decenii, au gestionat atât resursele financiare, cât și dezvoltarea economică a localităților.
Acești primari au avut o influență semnificativă asupra comunităților pe care le conduc, iar în multe cazuri, mandatele lor nu au fost lipsite de controverse legate de averile acumulate și afacerile derulate. Așadar, este esențial să analizăm nu doar deciziile politice și administrative pe care aceștia le-au luat, ci și modul în care au reușit să-și construiască averile personale. Vom analiza în detaliu situația primarilor din aceste stațiuni montane, aflând cine sunt ei, cum și-au dezvoltat averile și cum au influențat comunitățile pe care le conduc.
Vlad Oprea – Primarul de lungă durată al Sinaiei
Sinaia este, probabil, cea mai faimoasă stațiune montană din România. Istoria sa este strâns legată de familia regală, iar Castelul Peleș, aflat în apropiere, este una dintre cele mai vizitate atracții turistice din țară. Sinaia este condusă din 2004 de Vlad Oprea, un primar cu o carieră îndelungată în administrația locală. Oprea a câștigat patru mandate consecutive și a devenit un simbol al continuității politice în acest oraș.
Vlad Oprea s-a născut în 1968, la Brașov, și a urmat cursurile Facultății de Construcții din București, pe care a absolvit-o în 1994. A intrat în politică la scurt timp după terminarea facultății și a continuat să-și dezvolte cariera educațională, urmând un masterat în geopolitică internațională la Universitatea Hyperion, pe care l-a finalizat abia în 2007. Mandatele sale în fruntea Primăriei Sinaia au fost marcate atât de proiecte importante pentru comunitate, cât și de scandaluri și acuzații de corupție.
Una dintre cele mai mari controverse din cariera lui Oprea a avut loc în 2016, când a fost trimis în judecată de către DNA pentru abuz în serviciu. Acuzația principală se referea la concesionarea unui teren către șeful Poliției din Sinaia la un preț mult subevaluat, ceea ce ar fi cauzat un prejudiciu de aproximativ 200.000 de euro. Oprea a fost suspendat din funcție timp de 11 luni, dar acest lucru nu l-a împiedicat să câștige alegerile din 2016 cu 60% din voturi. În 2019, a fost achitat definitiv de toate acuzațiile.
Din punct de vedere al averii, Vlad Oprea deține mai multe proprietăți și active financiare. Conform declarației sale de avere din 2023, primarul Sinaiei deține trei terenuri agricole moștenite în județul Brașov, o casă de vacanță în Ilfov și două apartamente în Sinaia. Ambele apartamente au fost achiziționate în primul său mandat de primar, unul în 2006 (de 205 mp) și celălalt în 2008 (de 61 mp). Pe lângă aceste proprietăți, Oprea are două mașini – o Mazda din 2009 și un Mercedes din 1968 – precum și economii de aproximativ 300.000 de lei.
Un aspect semnificativ din averea sa este participarea sa în firma SC Privabenz 93 SRL, unde deține 37,5% din acțiuni, alături de sora și mama sa. Firma administrează o benzinărie și o stație GPL la ieșirea din Sinaia. Această afacere a fost subiectul unor investigații în 2023, când s-a aflat că benzinăria funcționa fără autorizație de securitate la incendiu și realizase lucrări de extindere fără avizele necesare. Totuși, firma a raportat o cifră de afaceri de 10 milioane de lei în 2022, cu un profit de 144.000 de lei.
Deși Oprea și-a păstrat în mare parte averea stabilă în comparație cu primele sale declarații de avere din 2014, investigații recente realizate de jurnaliști au scos la iveală posibile tranzacții imobiliare suspecte derulate prin firma mamei sale. O investigație Recorder din 2023 a ridicat semne de întrebare cu privire la o vilă pe care Oprea ar fi construit-o în zona istorică a orașului și la o tranzacție de terenuri în care a fost implicat un alt lider din PNL, Lucian Bode, care a achiziționat un teren în Sinaia de la familia Oprea.
Pe lângă controversele legate de afacerile familiei, Vlad Oprea a gestionat un buget local semnificativ. În 2022, bugetul local al Sinaiei a fost de 88 de milioane de lei, iar din taxele hoteliere s-au încasat aproximativ 2,5 milioane de lei. Aceste cifre reflectă importanța economică a turismului pentru oraș, dar și responsabilitatea mare pe care primarul o are în administrarea acestor resurse.
Mircea Corbu – Primarul afacerist din Bușteni
Orașul Bușteni, cunoscut pentru peisajele sale spectaculoase și accesul direct la Masivul Bucegi, are o populație de aproximativ 8.300 de locuitori. În 2020, Bușteniul a trecut de la controlul PSD la PNL, prin victoria lui Mircea Corbu, un om de afaceri local. Corbu a reușit să câștige alegerile pe fondul nemulțumirilor față de administrația anterioară și a adus un suflu nou în oraș, fiind privit ca un reprezentant al schimbării.
Înainte de a deveni primar, Mircea Corbu a fost director la firma proprie de construcții SC Miracor Instal SRL, unde lucra alături de soția sa. În declarația de avere din 2020, depusă odată cu candidatura sa la primărie, Corbu nu deținea terenuri sau apartamente, dar avea trei autoturisme (BMW, Mitsubishi și Audi), o basculantă și economii de 35.000 de lei. De asemenea, el menționa un împrumut de 200.000 de euro acordat unui membru al familiei.
Firma sa, SC Miracor Instal SRL, a avut o cifră de afaceri de 454.000 de lei în 2022, dar a înregistrat pierderi de 131.000 de lei. În ceea ce privește averea personală, Mircea Corbu și-a păstrat în mare parte activele financiare, iar în 2023 economiile sale au crescut la 45.000 de lei. De asemenea, a contractat un credit de 95.000 de lei în 2021, iar basculanta pe care o deținea anterior a fost vândută.
Veniturile lui Corbu din funcția de primar și cele din afaceri rămân modeste comparativ cu resursele pe care le gestionează ca primar al Bușteniului. În 2022, bugetul local al orașului a fost de 26,6 milioane de lei, o sumă semnificativă pentru o localitate de dimensiuni relativ mici. Din această sumă, 3,3 milioane de lei au fost cheltuiți doar pentru salariile de bază ale angajaților din primărie.
Ciprian George Barbu – Primarul din Azuga
Azuga, o stațiune de schi renumită, este cel mai mic oraș dintre cele analizate, cu o populație de aproximativ 3.900 de locuitori. In perioada 2016 – 2024, orașul a fost condus de Ciprian George Barbu, membru PNL, care a câștigat alegerile din poziția de consilier local. Deși Azuga este o localitate mai mică, aceasta are un buget local relativ mare pentru dimensiunea sa, de 35,1 milioane de lei în 2022.
Barbu și-a dezvoltat o carieră relativ modestă din punct de vedere financiar. Conform declarației sale de avere din 2023, el nu deține terenuri, apartamente sau case. În 2020, Barbu menționa un teren intravilan și o casă în Azuga, dar acestea nu mai apar în ultima sa declarație de avere. Veniturile sale din funcția de primar sunt de aproximativ 100.000 de lei pe an.
Înainte de a deveni primar, Ciprian Barbu a fost implicat în mai multe afaceri, inclusiv în administrarea unui hotel de patru stele din Predeal, care a avut o cifră de afaceri de 3,8 milioane de lei în 2022. Cu toate acestea, în ultimele declarații de interese ale primarului, aceste afaceri nu mai sunt menționate, sugerând fie o retragere din afaceri, fie o delegare a administrării acestora către alte persoane.
Sorin Ioan Ciobanu – Primarul din Predeal
Predeal, cea mai înaltă localitate urbană din România, este condus din 2020 de Sorin Ioan Ciobanu, primar ales tot din partea PNL. Cu o populație de aproximativ 4.000 de locuitori și un buget local de 43,7 milioane de lei în 2022, Predealul este o stațiune cu o mare importanță pentru turismul de iarnă din România. În timpul mandatului său, Ciobanu și-a extins considerabil averea, în special în domeniul imobiliar.
La începutul mandatului său, în 2020, Ciobanu deținea două apartamente în Brașov și era administratorul firmei DSC Business World SRL, cu acțiuni evaluate la 100.000 de lei. Firma administrează o pensiune turistică din Predeal, iar soția sa este acum administratorul pensiunii. În declarația sa de avere din 2023, primarul Ciobanu a raportat achiziționarea unui teren de 310 mp în Predeal, pe care a construit o casă de 154 mp. De asemenea, a contractat un credit bancar în valoare de 270.000 de lei, scadent în 2031.
Concluzie
Averile și parcursurile primarilor din stațiunile montane de pe Valea Prahovei reflectă nu doar implicarea lor în administrarea orașelor pe care le conduc, ci și o serie de afaceri și investiții personale care au stârnit atât interesul publicului, cât și al autorităților. În timp ce unii dintre ei, precum Vlad Oprea, au fost implicați în anchete de corupție, alții, cum ar fi Mircea Corbu și Sorin Ioan Ciobanu, au reușit să își dezvolte afacerile personale în paralel cu activitatea de primari
