România lui Soroș!

România lui Soroș!

Reluarea discuției publice despre Oamenii lui Soroș în România după dezvăluirea Elenei Udrea din închisoare, prin care se confirmă că magnatul globalist de extremă stânga își permitea să îi ceară unui președinte de stat, respectiv lui Traian Băsescu, să îi susțină aleasa, recte Monica Macovei, propagandista L.G.B.T.Q și anticreștină, la președinția României, ne oferă prilejul de a prezenta din nou Brigăzile lui Soroș din politică și societatea civilă:

Oficial, George Soroș s-a implicat în România, în ultimele zile ale anului 1989, imediat după căderea regimului Ceaușescu. Unii spun însă, că activitatea magnatului american de origine maghiaro-evreiască, a început cu mult înainte de căderea regimului Ceaușescu.

Chiar dacă nu a recunoscut niciodată implicarea sa în România de dinainte de 1989, Soroș a admis că s-a implicat în alte țări comuniste, sprijinind financiar oponenții regimurilor respective.

Având în vedere că Soroș a înființat Grupul de Dialog Social chiar în 31 decembrie 1989 și Fundația pentru O Societate Deschisă în primele zile ale lui 1990, este greu de crezut că primii membri „s-au nimerit” să fie acolo și că „scena” nu fusese pregătită încă de pe vremea regimului Nicolae Ceaușescu.

Ascensiunea lui George Soroș a început în anii ’80, atunci când în Statele Unite au apărut o mulțime de Organizații NonGuvernamentale cu nume foarte interesante: „National Endowment for Democracy”, „Freedom House”, „National Democratic Institute” sau „Open Society Institute”.

Conform unei anchete jurnalistice, toate acestea au acționat direct și în România, chiar la începutul anilor ’90, beneficiind de fonduri uriașe, de ordinul a milioanelor de dolari.

Toate, însă, sunt legate direct de serviciile de informații americane, pe care agenția le-a „privatizat”, George Soroș fiind unul dintre beneficiari.

Lovitura era genială: Statele Unite puteau să se implice în alte țări, fără să mai fie acuzate de „amestec în treburile interne ale unui alt stat”, pentru că la mijloc era vorba despre „societatea civilă”.

Revenind la România, Soroș a venit personal la București în 1990, prima oprire fiind la sediul Grupului de Dialog Social, adus personal de Silviu Brucan, bolșevic „fruntaș pe ramură”, membru fondator al Grupului de Dialog Social și al Frontului Salvării Naționale, unde s-a întreținut și cu alți membri fondatori: Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Gabriel Andreescu sau Stelian Tănase. Dacă nu s-a implicat personal, George Soroș a avut reprezentanți direcți în conducerea „societății civile”.

Primul reprezentant direct al lui George Soroș în România a fost Sandra Pralong (Sandra Marilyn Andreea Budiș), persoană care, nu întâmplător, a emigrat din România în anii ’70.

Andreea Pralong a fost consilierul președintelui Emil Constantinescu. Al doilea consilier al soroșistului Emil Constantinescu a fost Alin Teodorescu.

Din 1990 și până acum, George Soroș a dezvoltat o adevărată rețea de Organizații NonGuvernamentale, cu care a acaparat noul concept de „societate civilă”, necunoscut românilor, astfel că, acesta a reușit să influențeze, în mod major, deciziile la nivel guvernamental. Pe lângă Grupul de Dialog Social și Fundația Soroș, s-au dezvoltat o puzderie de Organizații NonGuvernamentale legate de numele magnatului american.

Enumerăm doar câteva dintre Organizațiile NonGuvernamentale apărute după 1990:

„Soroș Advising and Placement Center”, „Soroș Educational Advising Center” , „Uniunea pentru Reconstrucția României”, „Centrul de Parteneriat pentru Egalitate”, „Centrul pentru Dezvoltare Economică”, Fundația „Concept” , „Centrul pentru Drepturile Omului – București”, „Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (A.P.A.D.O.R.-C.H.)”, „Asociația „Pro Democrația”, „Societatea Academică Română” etc, care la rândul lor au „născut” alte Organizații NonGuvernamentale.

Printre membrii acestor organizatii găsim foști miniștri, consilieri ai președinților României, directori de instituții ale statului, jurnaliști influenți și alții.

De remarcat este că trei din cei patru președinți ai României au sau au avut ca și consilieri oameni din cercul lui Soroș.

Unde am ajuns Doamne? Comuniști și foști comuniști scriu „istoria” comunismului, dușmanii României propun împărțirea ei, activiștii mulg din nou bani din orice colț al lumii, fără să lase pe nimeni să discute dacă au dreptul la acești bani sau nu, dacă suntem vinovați sau nu, publică și prezintă numai știri pe care le vor ei.

Admirați aceste creaturi hidoase care pentru 30 de arginți fură și vând tot din Țară pentru a-și menține puterea.

Iată o listă cu o parte din foștii sau actuali membri ai Grupului de Dialog Social (G.D.S.), ai Fundației pentru O Societate Deschisă sau ai altor Organizții NonGuvernamentale afiliate Open Society Romania Network.

Datele prezentate de noi pot fi verificate și sunt publice.

Sandra Pralong, fost consilier al președintelui Emil Constantinescu.

Alexandru Lăzescu, fost director al Televiziunii Române.

Andrei Pippidi, istoric, membru în Comisia care a elaborat Raportul Tismăneanu și Raportul Elie Wiesel privind participarea României la Holocaust.

Vladimir Tismăneanu, politolog, președinte al Comisiei Prezidentiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România.

Andrei Pleșu, scriitor, Ministru al Culturii(28 decembrie 1989 – 16 octombrie 1991), Ministru de Externe (29 decembrie 1997 – 22 decembrie 1999), membru al C.N.S.A.S. (2000 – 2004), consilier al președintelui Traian Băsescu ( decembrie 2004 – mai 2005).

Catrinel Pleșu, fost director, Centrul Naţional al Cărţii, din cadrul Institutului Cultural Român (2009 – 2012).

Mihai Șora – filosof, Ministrul Educației (decembrie 1989 – 28 iunie 1990).

Renate Weber, consilier al președintelui Traian Băsescu, (2004 – 2005) europarlamentar Partidul Național Liberal.

Liviu Antonesei, scriitor, jurnalist.

Alin Teodorescu, sociolog, primul președinte al G.D.S., consilier al premierului Adrian Năstase, Ministru cancelar, șeful Cancelariei Primului Ministru Adrian Năstase, fondator al Institutului de  Evaluare Internaţională la Matematică a elevilor (IMAS).

Andrei Marga, filosof, Ministru al Educației (1997 – 2000), Ministru de Externe (mai 2012 – august 2012), președinte al I.C.R. – Institutului Cultural Român (septembrie 2012 – iunie 2013).

Horia Roman Patapievici, filosof, membru al C.N.S.A.S. (2000 – 2004), președinte al I.C.R. (2005 – 2012).

Mircea Mihaieș, critic literar, eseist, fost vice-președinte al I.C.R.( 2005-2012).Mihai-Răzvan Ungureanu, consilier al Președintelui Iohannis, fost ministru de externe (2004 – 2007), șef al Serviciului de Informații Externe (2007 – 2012), premier al României (februarie 2012 – mai 2012).

Cristian Pârvulescu, politolog, președintele Asociației “Pro Democrația”.

Victor Rebengiuc, actor.

Sabina Fati, jurnalist România Liberă, revista 22.

Andrei Oișteanu, etnolog, antropolog, membru în Comitetul educațional al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România, “Elie Wiesel”.

Andreea Pora, jurnalist.

Teodor Baconschi, teolog, fost ministru de Externe, decembrie 2009 – ianuarie 2012, ambasador al României la Vatican, în Portugalia, San Marino. Secretar de stat în M.A.E. (2005-2006), Consilier al Președintelui Traian Băsescu (2006 – 2007).

Monica Macovei, europarlamentar, fost Ministru al Justiției(2004 -2007), fost candidat la președinția României.

Alina Mungiu, politolog, șef al Știrilor T.V.R. (1997 – 1998), a fondat Societatea Academică din România, profesoară la S.N.S.P.A.

Stelian Tănase, scriitor, președinte-director general al T.V.R., fost director al Realitatea T.V.

Laura Ștefan, membră a Organizației NonGuvernamentale “Expert Forum”, director în Ministerul Justiției( 2005-2007), a fost declarată expert – anticorupție de către Ambasada S.U.A.

Adrian Cioroianu, istoric, decan al Facultății de Istorie a Universității București, a fost unul dintre susținătorii introducerii Manualelor alternative, inițiativă a Fundației Soroș. Fost senator, de Timiș, fost europarlamentar, fost ministrul de externe (aprilie 2007 – aprilie 2008).

Rodica Culcer, jurnalist, fost referent la Ambasada S.U.A. de la București( 1985 – 1991), fost director al Știrilor T.V.R.

Adrian Cioflâncă, cercetător științific, fost membru al C.N.S.A.S., coator al Raportului Tismăneanu și al Raportului Elie Wiesel.

Stere Gulea, regizor, fost președinte al T.V.R.

Gabriel Liiceanu, filosof, director al Editurii Humanitas( fosta Editură Politică).

Sorin Ioniță, politolog, fost consultant al Consiliului Europei, Băncii Mondiale şi Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (U.N.D.P.) pe Europa de Est şi Balcani; reprezentant al României ȋn Comitetul Economic şi Social European (E.E.S.C.), sectiunile Transport-Energie şi Mediu-Agricultură, fost membru în Comisia Prezidențială Pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice.

Smaranda Enache, președinte al Organizației NonGuvernamentale Liga Pro Europa, fost ambasador al României în Finlanda (1998 – 2001).

Edward Helvig, șef al SRI, fost director General al Institutului de Studii Sociale, fost consilier al Ministrului de Interne, Constantin Dudu Ionescu, fost consilier al lui Mugur Isărescu, fost deputat de Bihor, fost europarlamentar, fost Ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului în Guvernul Ponta.

Radu Filipescu, nepotul fratelui lui Petru Groza, membru fondator al G.D.S.

Armand (Armant-Constantin) Goșu, istoric, fost consilier al Ministrului de Externe (2010 – 2012), fost membru al Comisiei Prezidențiale pentru analiza Dictaturii Comuniste în România, fost director al Institului Român pentru Istoria Recentă.

Dan Perjovschi, desenator, ilustrator.Mircea Toma, activist, ActiveWatch.

Mihail Bumbeș, istoric, co-fondator al Organizației NonGuvernamentale Miliția Spirituală, cercetător în cadrul I.I.C.C.M.E.R. A obținut, prin Miliția Spirituală, o bursă de 30.000 de dolari de la C.E.E. Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, organizație plătită, coordonată și susținută de Soroș.

Claudiu Crăciun, politolog, lector al Catedrei de Științe Politice și Studii Europene de la S.N.S.P.A., fost expert în cadrul Secretariatului General al Guvernului şi Ministerului Educaţiei (2004-2009). Lucrarea sa “The Learning Government Research Project: Assessing Policy Making Reform in Romania” a fost editată sub auspiciile Open Network Society și a Centrului pentru Studii Politice din cadrul Universității Central Europene, ambele înființate de George Soros.

Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.